România va avea acces la 544 de milioane de euro de la Banca Internațională pentru Reconstrucție și Dezvoltare (BIRD), brațul de finanțare al Băncii Mondiale, după ce Curtea Constituțională a declarat constituțională legea de ratificare a acordului. Dincolo de traseul juridic al documentului, finanțarea spune ceva important despre poziția în care se află economia românească: banii nu sunt destinați unei autostrăzi, unei centrale sau unui alt proiect de investiții, ci intră în mecanismul de finanțare a deficitului și de refinanțare a datoriei publice.
Împrumutul face parte însă dintr-o operațiune mai amplă a Băncii Mondiale, prin care finanțarea este legată de continuarea unor politici economice și fiscale. Instituția financiară a prezentat creditul drept unul menit să sprijine consolidarea sustenabilității fiscale a României, dezvoltarea sectorului privat și crearea de locuri de muncă.
Banii nu sunt pentru investiții, ci pentru buget și reforme
Cei 544 de milioane de euro reprezintă echivalentul unui împrumut de 650 de milioane de dolari acordat României de BIRD în cadrul unui așa-numit Development Policy Loan, o formă de finanțare prin care Banca Mondială susține programe de politici publice, nu proiecte individuale.
În cazul României, banii pot fi utilizați pentru necesitățile de finanțare a deficitului bugetului de stat și pentru refinanțarea datoriei publice guvernamentale. Cu alte cuvinte, statul nu trebuie să arate că va construi cu acești bani un obiectiv anume. Finanțarea intră în resursele generale ale statului, în timp ce programul de politici asociat împrumutului urmărește modificări în zona fiscală și în mediul economic.
Prin urmare, este o diferență importantă față de un împrumut pentru infrastructură: ceea ce finanțează Banca Mondială în acest caz este, în esență, capacitatea statului de a-și continua programul de consolidare fiscală și de a crea condițiile pentru investiții private.
Care sunt reformele legate de acești bani
Banca Mondială spune că momentul este unul critic pentru economia României, în condițiile în care, în 2025, deficitul bugetar a coborât la 7,9% din PIB, de la 9,3% în 2024, dar a rămas cel mai ridicat din Uniunea Europeană. În același timp, deficitul de cont curent s-a menținut la un nivel foarte ridicat, de aproximativ 7,9% din PIB.
Prin urmare, împrumutul face parte din procesul de consolidare fiscală și dintr-un program mai larg de reforme economice, care urmărește atât îmbunătățirea finanțelor publice, cât și stimularea unei creșteri economice susținute de sectorul privat. Concret, printre direcțiile urmărite se află îmbunătățirea accesului la finanțare pentru întreprinderile mici și mijlocii, stimularea investițiilor private, dezvoltarea inovării și digitalizării și creșterea eficienței energetice.
Poate cea mai importantă cifră din spatele acestui împrumut este însă ținta de deficit de 3% din PIB, nivelul la care România și-a propus să ajungă până la sfârșitul anului 2030, potrivit planului fiscal și structural pe termen mediu. Exact din acest motiv, programul Băncii Mondiale susține această traiectorie printr-o serie de reforme fiscale, printre care majorarea TVA, creșterea accizelor, modificarea taxării dividendelor și măsuri pentru îmbunătățirea colectării taxelor.
Programul este gândit în două faze: DPL 1 & 2
Programul de finanțare convenit cu Banca Mondială este structurat în două faze, DPL1 și DPL2, prima dintre acestea fiind asociată împrumutului de 544 de milioane de euro.
Cele două etape fac parte din același program de politici de dezvoltare, care combină măsurile de consolidare fiscală cu reforme menite să stimuleze investițiile private și creșterea economică.
În cadrul DPL1, România a adoptat deja o serie de măsuri fiscale, printre care majorarea TVA, creșterea accizelor, modificarea impozitării dividendelor și restrângerea regimului pentru microîntreprinderi, precum și măsuri de îmbunătățire a administrației fiscale.
Pentru DPL2, etapa următoare a programului, sunt prevăzute măsuri privind îmbunătățirea colectării TVA și a administrării fiscale, reforma impozitării proprietăților prin apropierea bazei de impozitare de valoarea de piață, precum și măsuri pentru reducerea riscurilor fiscale și o mai bună direcționare a sprijinului către persoanele vulnerabile.
Banii vin acum, nota de plată mai târziu
Acordul semnat la Washington pe 16 aprilie 2026 are o maturitate de până la 18 ani, iar principalul urmează să fie rambursat într-o singură tranșă, în februarie 2044.
Pentru România, avantajul evident este că finanțarea este disponibilă într-un moment în care necesarul de împrumut al statului este ridicat. Costul este însă transferat în timp, prin dobânzi și celelalte costuri ale creditului.
Acordul prevede un comision inițial de 0,25% din valoarea împrumutului, în timp ce dobânda este variabilă, fiind legată de costul de finanțare al Băncii Mondiale și de componenta de referință prevăzută în contract.
Un cost total al finanțării nu poate fi însă calculat în acest moment, deoarece dobânda este variabilă și va depinde de evoluția ratelor de referință pe durata împrumutului.
Cât despre întrebarea care apare în mod legitim și anume dacă nu cumva, în final, tot populația plătește acest împrumut, trebuie spus că, în cele din urmă, împrumutul este o obligație a statului român, ceea ce înseamnă că rambursarea principalului, dobânzile și comisioanele vor fi suportate din bugetul public.
Cu alte cuvinte, chiar dacă finanțarea este obținută de stat și banii sunt folosiți pentru deficit sau refinanțarea datoriei, costul ei revine finanțelor publice și, indirect, contribuabililor. Miza programului este însă ca reformele asociate finanțării să își producă efectele: o colectare mai eficientă a taxelor, finanțe publice mai solide și o economie în care investițiile private și creșterea economică să genereze venituri suplimentare. Iar dacă aceste obiective sunt atinse, povara împrumutului ar trebui să fie, cel puțin în teorie, mai ușor de absorbit de buget în anii următori.
Fii la curent cu tot ce contează în business-ul din România și abonează-te la canalul nostru de Whatsapp Forbes Romania.
De asemenea, intră în comunitatea Forbes România de pe Facebook și urmărește cele mai importante știri, analize și noutăți din business-ul local și nu numai.
