Țara noastră se află în cea mai severă vară agricolă a Europei din ultimii ani în cea mai bună poziție relativă din ultimul deceniu: cu apă în sol acolo unde contează cel mai mult, cu o recoltă de cereale peste medie și cu marfă de vândut într-un moment în care jumătate din continent are nevoie să cumpere.
Conform unei analize a companiei de consultanță Frames, România se numără printre puținele state care ar putea înregistra rezultate mai bune decât în anii precedenți. Cu o precizare esențială: media națională ascunde un contrast regional sever. Rezerva de apă din sol este satisfăcătoare sau apropiată de optim în mare parte din Moldova, Muntenia, Oltenia și Transilvania. În schimb, seceta pedologică rămâne puternică în Banat, Crișana, Maramureș și, local, în Dobrogea, Muntenia și Moldova.
Practic, în același an calendaristic funcționează două agriculturi diferite.
La porumb, consensul e clar și favorabil: estimarea de piață indică aproximativ 8,2 milioane de tone, față de o estimare oficială de 7,75 milioane pentru 2025 — iar România devine, în acest context, una dintre puținele vești bune pentru piața europeană a porumbului, într-un an în care vestul continentului își declară cultura compromisă.
La grâu, însă, cifrele care circulă public sunt contradictorii și merită tratate cu prudență. Estimarea de 13,3-14 milioane de tone provine din analize de piață și coincide suspect de bine cu nivelul-record raportat pentru anul agricol anterior, în timp ce Comisia Europeană estima în mai o producție de grâu moale de 11,06 milioane de tone pentru 2026 — sub recordul din 2025, dar cu peste 14% peste media ultimilor cinci ani.
Diferența dintre cele două cifre depășește 2 milioane de tone; până la datele oficiale de recoltare, formularea corectă este „una dintre cele mai bune recolte din ultimii ani”, nu un record.
Nici la noi tabloul nu e uniform pozitiv. Raportul MARS arată că deficitul de apă din sol s-a accentuat în multe regiuni ale României, ceea ce a dus la reducerea estimărilor pentru porumb, floarea-soarelui și soia — exact culturile care se recoltează în toamnă și al căror rezultat final se decide în august-septembrie. Comisia avertizează că, dacă temperaturile ridicate și lipsa precipitațiilor continuă, estimările actuale ar putea fi revizuite din nou în scădere.
„România este piață deschisă într-o piață unică. Grâul românesc se vinde la paritate cu cotația internațională, ajustată cu costul de transport. Când Franța și Spania au deficit, cererea se deplasează către bazinul Mării Negre, iar prețul intern crește tocmai pentru că avem marfă de vândut. Pentru fermier, e o veste excelentă. Pentru consumator, e neutră spre negativă. Recolta bună aduce venituri în agricultură și valută în balanța comercială — nu prețuri mici la raft”, afirmă Adrian Negrescu, managerul Frames.
O mare problemă înscă care persistă în economia românească poate fi rezumată prin câteva exemple simple – exportăm grâu și importăm biscuiți. Exportăm floarea-soarelui și importăm o parte din uleiul îmbuteliat. Exportăm porumb furajer și importăm carne. Legumele proaspete, uleiul de măsline și fructele de contrasezon vin în proporție covârșitoare din import — adică exact din țările lovite de caniculă. La aceste categorii, recolta noastră de cereale nu are nicio putere de amortizare.
În prețul final al unui aliment procesat, materia primă agricolă reprezintă de regulă între o cincime și o treime. Restul înseamnă energie, ambalaj, transport, muncă, chirii, marja retailerului și TVA. Un an agricol bun poate ieftini o treime din structura de cost, în timp ce restul continuă să crească — de aici vine decuplarea vizibilă dintre veștile din agricultură și realitatea din coșul de cumpărături.
Valurile succesive de caniculă, seceta și incendiile de vegetație au produs în agricultura europeană o pierdere asimetrică, nu una generalizată. Comisia Europeană și-a revizuit în scădere prognozele cu 7% la floarea-soarelui, 6% la porumbul boabe și circa 3% la cartofi și soia.
Buletinul MARS al Centrului Comun de Cercetare, citat de Frames, explică de ce linia de ruptură trece exact pe acolo. Culturile de toamnă — grâu, orz, rapiță — au fost afectate mai puțin, pentru că temperaturile ridicate au grăbit maturarea și recoltarea, chiar dacă au scurtat perioada de umplere a bobului, cu producții diminuate cu 1-4%.
Culturile de primăvară au prins însă simultan temperaturi extreme și un deficit accentuat de apă în sol tocmai în faza de înflorire și de formare a producției — momentul în care recolta se decide irevocabil. Rezultatul: randamentul mediu la cereale în UE ajunge la 5,4 tone/hectar, cu 4% sub prognoza anterioară și cu 1% sub media ultimilor cinci ani.
Cazurile extreme dau măsura lucrurilor. În Spania, Ministerul Agriculturii estimează o scădere a recoltei de cereale pentru 2026-2027 de la 24 de milioane de tone la puțin peste 18,5 milioane — o prognoză formulată înainte ca incendiile să-și pună amprenta. În Franța, unul dintre principalii producători europeni, se profilează cea mai slabă recoltă de porumb din ultimele decenii, estimarea pentru întreaga Uniune fiind redusă la 52,7 milioane de tone.
În horticultură, pierderile sunt deja cuantificate: asociația Légumes de France a anunțat mii de tone de produse pierdute, în valoare de zeci de milioane de euro — salată, morcovi, praz, usturoi, ceapă — cu producții care se vor înjumătăți la anumite culturi din lipsa ploii.
În Spania, organizația ASAJA raportează pagube directe provocate de foc în livezi, podgorii, terenuri agricole și sere, afectând citricele, avocado, migdalele, viile și legumele, la care se adaugă stresul hidric asupra producției de roșii și porumb.
Nu totul e negativ. Italia se conturează drept una dintre poveștile mai pozitive: Comisia Europeană estimează o creștere de 10% a producției italiene de grâu folosit pentru făina din prăjituri și biscuiți, susținută de randamente îmbunătățite.
Fii la curent cu tot ce contează în business-ul din România și abonează-te la canalul nostru de Whatsapp Forbes Romania.
De asemenea, intră în comunitatea Forbes România de pe Facebook și urmărește cele mai importante știri, analize și noutăți din business-ul local și nu numai.
