Tensiunile de la frontiera dintre Belarus și Lituania se intensifică, iar migranții care încearcă să pătrundă ilegal în Uniunea Europeană au apelat la o metodă neobișnuită: tunelurile subterane.
Grănicerii lituanieni au descoperit de la începutul anului 12 astfel de pasaje, iar autoritățile suspectează că unele dintre operațiuni nu ar putea fi realizate fără sprijin logistic din Belarus.
Tunelurile descoperite pe partea lituaniană au avut lungimi de până la 25 de metri. Autoritățile se așteaptă ca și alte astfel de pasaje să fie descoperite în perioada următoare.
O frontieră de aproape 700 de kilometri
Frontiera dintre Lituania și Belarus se întinde pe aproximativ 700 de kilometri, dintre care circa 550 de kilometri sunt împrejmuiți. Lituania dispune de sisteme de supraveghere și detecție care permit identificarea tentativelor de trecere ilegală, inclusiv a celor prin tuneluri.
În mai multe cazuri, migranții au fost arestați după ce au ajuns în apropierea ieșirilor din tuneluri. Parchetul lituanian desfășoară, de asemenea, anchete privind posibile cazuri de trafic de persoane.
Metoda ridică însă semne de întrebare pentru autorități. Săparea unui tunel necesită timp, materiale și resurse financiare, iar șansele de reușită sunt reduse atunci când grănicerii cunosc existența pasajului și pot supraveghea zona în care acesta urmează să iasă la suprafață.
Susținere logistică din Belarus
Comandantul Serviciului de Grăniceri de Stat al Lituaniei, generalul Rustamas Liubajevas, consideră că operațiunile de acest tip ar fi dificil de realizat fără sprijin din partea autorităților belaruse.
Potrivit acestuia, construirea tunelurilor presupune inclusiv utilizarea unor materiale pentru consolidarea pereților, precum lemnul. Liubajevas a afirmat că Belarus pare să urmărească menținerea unui nivel ridicat al tensiunii la frontieră.
Președintele Belarusului a negat acuzațiile. Tuneluri similare au mai fost descoperite în trecut și la frontiera dintre Belarus și Polonia.
O nouă etapă a crizei migranților
Fenomenul este analizat în contextul crizei migratorii de la frontiera estică a Uniunii Europene din 2021. Atunci, mii de migranți au încercat să pătrundă din Belarus în Lituania, Polonia și Letonia.
Uniunea Europeană a descris situația drept o „instrumentalizare a migranților la frontiera externă a UE, sponsorizată de stat”, acuzând regimul condus de Aleksandr Lukașenko.
Lituania s-a numărat în ultimii ani printre statele europene care au sprijinit ferm Ucraina, în timp ce Belarus este un aliat apropiat al Rusiei.
Migrația, instrument al războiului hibrid
Analiștii consideră că utilizarea migranților pentru exercitarea presiunii asupra unor state europene reprezintă una dintre metodele războiului hibrid.
Robert Gonzci, analist la Institutul de Cercetare a Migrației din Budapesta, susține că Belarus nu este primul stat care utilizează migrația ca instrument strategic. Potrivit acestuia, metoda este atractivă pentru regimurile autoritare deoarece presupune costuri relativ reduse și riscuri mai mici comparativ cu alte forme de confruntare hibridă.
În același timp, statele europene se confruntă cu o dilemă dificilă: trebuie să își protejeze frontierele și securitatea națională, dar și să respecte obligațiile internaționale privind protecția persoanelor care solicită azil.
Descoperirea celor 12 tuneluri arată astfel că presiunea asupra frontierei externe a UE poate lua forme tot mai sofisticate. Pentru Lituania, problema nu mai este doar combaterea trecerilor ilegale, ci și identificarea eventualelor rețele și a sprijinului logistic din spatele acestor operațiuni.
Fii la curent cu tot ce contează în business-ul din România și abonează-te la canalul nostru de Whatsapp Forbes Romania.
De asemenea, intră în comunitatea Forbes România de pe Facebook și urmărește cele mai importante știri, analize și noutăți din business-ul local și nu numai.
