Exelența Sa, Dr. Robert Kokalj, ambasadorul Sloveniei în România din 2023, este economist de formație, cu un doctorat în economie și o carieră de peste trei decenii în diplomația economică. De-a lungul carierei a ocupat funcții de conducere în Ministerul Afacerilor Externe al Sloveniei, inclusiv ca director general pentru diplomație economică și publică și șef al Departamentului pentru Diplomație Economică, iar anterior a fost ambasador în Egipt și Ungaria. În prezent, este și ambasador nerezident al Sloveniei în Republica Moldova. Într-un interviu acordat Forbes România, Robert Kokalj a vorbit despre relațiile economice româno-slovene, oportunitățile de investiții și perspectivele de dezvoltare a cooperării bilaterale.
Având în vedere formarea sa, acesta și-a exprimat părerea în legătură cu o serie de teme economice, dar și privind deficitul bugetar al României, pe care țara noastră încearcă să-l reducă în limitele țintei europene de 3%.
Cum ține Slovenia deficitul sub control. Exemplul unei țări cu 2,13 milioane locuitori
Astfel, arată acesta, deși regulile Uniunii Europene reprezintă, atât pentru Slovenia, cât și pentru România, un bun mecanism de stabilizare pe termen scurt și mediu în ceea ce privește elaborarea și implementarea bugetelor, este la fel de adevărat că fiecare stat membru își gestionează finanțele publice în funcție de propria istorie, de structura economiei și de circumstanțele sale specifice.
„Trebuie recunoscut faptul că România gestionează simultan o combinație complexă de provocări: nevoia unor investiții publice consistente, presiunile generate de contextul regional de securitate și ritmul rapid de creștere al economiei, care reclamă o infrastructură modernă, pe măsura ambițiilor sale. Este o misiune de amploare. Din perspectiva Sloveniei, pot împărtăși doar experiența noastră, în măsura în care aceasta poate oferi un termen util de comparație”, spune Excelența Sa, Robert Kokalj.
În continuare, diplomatul arată faptul că economia Sloveniei este una de dimensiuni reduse, deschisă și puternic orientată către export. În consecință, continuă acesta, veniturile fiscale evoluează în strânsă legătură cu performanța unei baze industriale stabile.
În acest context, adaugă el, disciplina bugetară a țării s-a bazat tradițional pe un sistem de venituri fiscale ridicate și constante, susținut de contribuții sociale consistente, precum și pe respectarea unor reguli fiscale consacrate atât la nivel constituțional, cât și european.
„Aș spune că succesul nu se datorează unei formule unice, ci unui set de practici structurale. În primul rând, arhitectura bugetului se sprijină pe o bază de venituri largă, stabilă și predictibilă. Raportul dintre veniturile fiscale și PIB în Slovenia este superior mediei OCDE. Totodată, contribuțiile la sistemul de securitate socială reprezintă peste 40% din totalul veniturilor fiscale, ceea ce plasează Slovenia printre cele doar trei state membre ale OCDE care depășesc acest prag. Bugetul beneficiază, de asemenea, de contribuția importantă a TVA-ului și a accizelor. Pe de altă parte, este adevărat că această disciplină fiscală a fost susținută, în mod tradițional, și printr-un nivel relativ ridicat al taxării muncii”, explică Excelența Sa, Robert Kokalj.
În 2024, deficitul bugetar al Sloveniei a fost de 1,2% din PIB. Al României, 9,3%
În plus, adaugă acesta, sistemele de pensii și de sănătate sunt finanțate prin contribuții dedicate, eventualele diferențe fiind acoperite prin transferuri de la bugetul de stat. Mai mult, întrucât presiunile demografice se reflectă direct asupra finanțelor publice, Slovenia a introdus două noi instrumente dedicate: o contribuție obligatorie pentru sănătate, începând cu 2024, și o contribuție obligatorie pentru îngrijirea pe termen lung, începând cu 2025.
„De asemenea, cadrul fiscal este guvernat de reguli stricte. O regulă fiscală a fost introdusă în Constituție în 2013, iar Legea privind regula fiscală a intrat în vigoare în 2015. Aceasta a fost modificată în 2025 pentru a fi aliniată noului cadru fiscal european. Astfel, atunci când datoria publică depășește 60% din PIB, politica bugetară trebuie să respecte reglementările europene aplicabile, limitând creșterea cheltuielilor nete într-un ritm compatibil cu reducerea datoriei publice”, mai spune Excelența Sa, Robert Kokalj.
În același timp, continuă el, apartenența la zona Euro, transmiterea anuală către Comisia Europeană a proiectelor de buget, planul fiscal-structural pe termen mediu și posibilitatea declanșării Procedurii de Deficit Excesiv constituie repere solide de disciplină fiscală, cu atât mai mult cu cât Slovenia a trecut, în 2013, printr-un program de recapitalizare bancară supravegheat la nivel european.
Iar pe de altă parte, adaugă diplomatul, un alt element important îl reprezintă administrarea activă a datoriei publice și a lichidităților de către Trezorerie. Ca urmare, datoria publică a scăzut de la aproximativ 82% din PIB în 2015 la 65,7% din PIB în 2025. Totodată, remarcă Robert Kokalj, această evoluție este reflectată și de ratingurile suverane ale Sloveniei: AA (S&P), A+ (Fitch) și A3 cu perspectivă pozitivă (Moody’s).
„În 2024, deficitul bugetar al Sloveniei s-a situat la 1,2% din PIB – cel mai redus nivel din ultimii cinci ani -, veniturile depășind estimările inițiale datorită unui nivel record al ocupării forței de muncă, creșterii salariilor, performanței solide a companiilor și unui nivel al cheltuielilor inferior plafonului planificat. În schimb, în a doua jumătate a anului 2025, politica fiscală a început să se îndepărteze de obiectivele planului pe termen mediu, în principal ca urmare a reformei sistemului de salarizare din sectorul public și a creșterii cheltuielilor curente într-un ritm superior celui al PIB-ului. În primul trimestru din 2026, deficitul a ajuns la aproximativ 3,4% din PIB, iar pentru întregul an este estimat la aproximativ 3%. Abordarea acestei probleme va fi o prioritate fiscalã cheie pentru Guvern in viitor”, arată Excelența Sa, Robert Kokalj.
Pe de altă parte, în ciuda enumerării performanțelor țării sale, diplomatul spune că ar evita să transforme această experiență într-un set de recomandări pentru România, întrucât, în cuvintele sale, cele două economii diferă considerabil ca dimensiune și structură, iar evoluția economică a României din ultimele două decenii a fost remarcabilă după orice standard regional.
De la Dormeo până la NGEN, care sunt companiile slovene care pariază pe România
În continuarea discuției, Excelența Sa, Robert Kokalj, a explicat și care sunt cele mai importante investiții pe care Republica Slovenia le realizează în prezent în România, precum și ce planuri are pentru viitor țara sa în această privință.
Astfel, acesta arată faptul că investițiile străine directe ale Sloveniei în România sunt încă modeste comparativ cu cele provenite din Austria, Germania sau Țările de Jos. Cu toate acestea, adaugă diplomatul, ele sunt reale, iar în unele cazuri au o tradiție îndelungată și sunt concentrate în sectoarele în care Slovenia dispune de avantaje industriale solide. Și, sincer, acesta crede că ar putea fi mult mai consistente, având în vedere rezultatele foarte bune obținute de companiile slovene deja prezente pe piața românească.
„Aș începe prin a evidenția Krka, grupul farmaceutic care se numără printre cei mai importanți furnizori de medicamente generice din România, ocupând un loc în top patru al companiilor străine din acest segment și desfășurând de mulți ani activități prin intermediul filialei sale locale. Iar, pe de altă parte, probabil cel mai reprezentativ exemplu al unei prezențe slovene consolidate în România este PerutninaPtuj, companie care operează neîntrerupt aici din 2007 și care și-a dezvoltat o gamă completă de produse locale din carne de pui și curcan, inclusiv mezeluri și specialități”, spune Excelența Sa, Robert Kokalj.
Totodată, acesta amintește și brandul Alveus, specializat în chiuvete și baterii pentru bucătărie, este prezent pe piața românească încă din 1995, produsele sale fiind comercializate printr-o rețea de peste 200 de parteneri, inclusiv Dedeman, Leroy Merlin și eMAG, și înregistrând constant rezultate financiare solide.
„Un alt exemplu important este Dormeo, marca de saltele și produse pentru casă aparținând Studio Moderna, companie fondată la Ljubljana în 1992. Aceasta a devenit un retailer omnichannel cu afaceri de peste un miliard de euro în Europa Centrală și de Est, iar Dormeo Home operează și în România în cadrul acestei rețele regionale. La această diversitate se adaugă Kovintrade, grup specializat în comerțul cu produse siderurgice și metalurgice, prezent în România din 2004, furnizând o gamă variată de oțeluri speciale, table, inox, țevi și materiale pentru sudură”, adaugă diplomatul, care completează apoi acest tabloucufiliala din România aETI Elektroelement, activă de aproape două decenii,unul dintre cei mai mari cinci producători mondiali de siguranțe electrice și un important producător de întrerupătoare, comutatoare și echipamente de protecție împotriva supratensiunilor.
Exemplele sale nu se opresc însă aici, iar diplomatul adaugă faptul că o altă companie relevantă este și Viator& Vektor RO, companie de transport și logistică cu capital sloven, prezentă în România din 2004.
Despre aceasta, oficialul sloven arată faptul că, având o activitate concentrată în special pe logistica dedicată industriei auto, compania a devenit un partener important pentru producătorii și furnizorii din acest sector, contribuind la eficiența lanțurilor de aprovizionare și la competitivitatea industriei românești de automobile. În plus, adaugă el, dezvoltarea constantă a operațiunilor sale și investițiile continue în flotă și infrastructură reflectă încrederea pe termen lung a capitalului sloven în piața românească și demonstrează că relațiile economice dintre cele două țări se extind dincolo de investițiile în producție, către domenii strategice precum transportul și logistica.
„Un model diferit de prezență pe piață este cel al companiei slovene Afrodita Cosmetics, care își comercializează produsele în România prin intermediul distribuitorilor locali. Și, în fine, NGEN, companie slovenă din domeniul energiei regenerabile, dezvoltă în România proiecte de stocare a energiei în baterii (BESS), în cadrul unui program regional de 70 de milioane de euro finanțat de Banca Europeană pentru Reconstrucție și Dezvoltare, care include, de asemenea, Polonia, Letonia și Slovenia. Este un exemplu concret și actual al implicării capitalului sloven în procesul de tranziție energetică din România”, spune Excelența Sa Robert Kokalj, care adaugă și faptul că, privind spre viitor, și-ar dori sincer ca această prezență investițională să continue să crească, nu neapărat printr-un proiect spectaculos, ci într-un ritm constant, așa cum s-a întâmplat până acum.
Nu în ultimul rând, acesta adaugă și faptul că sectoarele cu cel mai mare potențial pentru investiții în România sunt industria componentelor auto, valorificând expertiza Sloveniei ca furnizor Tier 1 și Tier 2, domeniul stocării energiei și al surselor regenerabile, industria farmaceutică și logistica.
„În această din urmă zonă, Portul Koper completează în mod natural coridorul românesc de la Marea Neagră, fără a reprezenta un concurent direct, iar aici văd un potențial real de dezvoltare în beneficiul ambelor țări”, explică diplomatul.
Industria auto, unul dintre marile avantaje competitive ale Sloveniei
În acest punct al discuției, ambasadorul Sloveniei la București spune de asemenea că industria auto reprezintă unul dintre principalele puncte forte ale economiei slovene.
„Industria auto reprezintă aproximativ 25% din exporturile totale ale Sloveniei și aproape 10% din produsul intern brut – o contribuție remarcabilă pentru o țară cu puțin peste două milioane de locuitori. Sectorul angajează direct aproximativ 25.000 de persoane în peste 300 de companii, iar alte câteva zeci de mii de locuri de muncă sunt susținute indirect. Totodată, Slovenia se numără printre statele cu cea mai ridicată densitate de roboți industriali la nivel mondial, iar industria auto este cel mai automatizat sector al economiei slovene”, arată diplomatul.
De asemenea, acesta explică faptul că strategia companiilor slovene este aceea de a se specializa profund într-o categorie foarte restrânsă de componente – sisteme de direcție, bujii incandescente, tehnologii pentru evacuare sau componente din oțel electrotehnic -, investind constant în cercetare și dezvoltare până când devin furnizorul de referință pentru acel produs la nivelul aproape tuturor marilor constructori auto. Oficialul sloven adaugă, însă, de asemenea, că este un model bazat pe inginerie de precizie și tradiție industrială, nu pe costuri reduse ale forței de muncă.
„Merită amintită și compania Akrapovič, producătorul sloven de sisteme de evacuare. Ea este lider mondial în competițiile de motociclism, furnizând sisteme de evacuare pentru majoritatea echipelor din MotoGP și World Superbike și contribuind la câștigarea a numeroase titluri mondiale. În același timp, compania este puternic implicată și în competițiile de anduranță și GT, colaborând cu echipe precum Audi, Porsche, BMW M, Mercedes-AMG, Lamborghini și Ferrari”, spune Excelența Sa, Robert Kokalj.
Totodată, acesta adaugă faptul că performanțele industriei slovene depășesc cu mult domeniul auto. Astfel, arată oficialul sloven, în sectorul aerospațial, Pipistrel, companie fondată în 1989 de Ivo Boscarol, a devenit un lider mondial în producția de aeronave ultra ușoare, după ce în 2022, compania, inclusiv proiectul VelisElectro, primul avion complet electric din lume certificat din punct de vedere al navigabilității, au fost achiziționate de Textron.
„În domeniul spațial, Slovenia are, de asemenea, realizări remarcabile. Compania Dewesoft furnizează echipamente și soluții de măsurare și achiziție de date direct pentru NASA. Alte companii slovene, precum Cosylab, Instrumentation Technologies și X-Lab, colaborează cu Agenția Spațială Europeană în proiecte ce vizează sisteme de control pentru acceleratoare de particule, tehnologii avansate de fabricație și componente pentru industria spațială. De asemenea, SkyLabs dezvoltă soluții miniaturizate pentru sateliți, bazate pe componente rezistente la radiații. Deși ecosistemul spațial sloven este de dimensiuni reduse, nivelul său tehnologic este unul excepțional”, mai spune acesta.
Cum a devenit Slovenia o fabrică de start-up-uri și ce face cu inteligența artificială
În continuarea discuției, oficialul sloven a atins și subiectul start-up-urilor tehnologice din Slovenia, dar și al adopției inteligenței artificiale în companii, arătând faptul că, și în acest domeniu, Slovenia performează peste nivelul pe care l-ar sugera dimensiunea sa.
Astfel, arată Excelența Sa Robert Kokalj, Slovenia se numără printre liderii europeni în ceea ce privește numărul de fondatori de start-up-uri raportat la populație, iar dintre puținele companii de tip unicorn apărute în regiunea Adriaticii, mai multe sunt slovene sau au fost fondate de antreprenori sloveni. Printre acestea, adaugă diplomatul, se numără Outfit7, creatorul aplicației Talking Tom, Sportradar, lider în analiza datelor sportive, și Bitstamp, prima platformă de tranzacționare Bitcoin complet licențiată din Uniunea Europeană.
„Printre companiile care merită urmărite în continuare se află Celtra, specializată în automatizarea proceselor creative și tehnologie pentru publicitate bazată pe inteligență artificială, GenePlanet, activă în domeniul genomicii personalizate, precum și un număr tot mai mare de start-up-uri din sectoarele inteligenței artificiale, fintech și tehnologiilor verzi. În ceea ce privește cercetarea în domeniul inteligenței artificiale, principalul pol de excelență este Institutul Jožef Stefan, care găzduiește unul dintre cele mai vechi și prestigioase grupuri de cercetare în AI din Europa”, spune acesta.
Iar în privința adoptării inteligenței artificiale în economie, continuă diplomatul, accentul nu cade atât pe aplicații destinate consumatorilor, cât pe integrarea AI în domeniile în care Slovenia are deja avantaje competitive.
Cu alte cuvinte, explică acesta, este vorba despre sisteme de control al calității bazate pe vedere artificială în industria auto, soluții AI pentru analiza imaginilor provenite de la sateliţi, utilizate în agricultură și monitorizarea mediului, dezvoltate de companii precum GeoCodis și BiasVarianceLabs, precum și despre sisteme inteligente de achiziție și analiză a datelor pentru industria aerospațială și testarea industrială, dezvoltate de Dewesoft.
Nu în ultimul rând, Robert Kokalj subliniază că acest ecosistem este sprijinit prin intermediul Fondului Sloven pentru Antreprenoriat și prin stimulente fiscale dedicate activităților de cercetare și dezvoltare.
„În ansamblu, Republica Slovenia a adoptat o abordare pragmatică și profund orientată către inginerie în ceea ce privește inteligența artificială, preferând integrarea acesteia în industriile existente, în locul unei competiții pentru dezvoltarea unor platforme destinate consumului de masă. Această filosofie se înscrie în modelul mai larg al economiei slovene, bazat pe specializare profundă, mai degrabă decât pe dimensiune. În același timp, regăsesc aceeași orientare și în sectorul IT din România, care a reușit să formeze unul dintre cele mai apreciate ecosisteme de talente tehnologice din regiune”, spune oficialul sloven.
Ce văd investitorii sloveni când privesc spre România
În încheiera discuției, Excelența Sa, Dr. Robert Kokalj, a arătat și care sunt principalele obstacole pe care investitorii sloveni le semnalează atunci când analizează piața din România.
„Din discuțiile pe care le am cu reprezentanții companiilor slovene reiese, înainte de toate, un entuziasm autentic față de dimensiunea și potențialul pieței românești. România înseamnă o piață de aproape 19 milioane de consumatori, o forță de muncă bine calificată și competitivă din punctul de vedere al costurilor, un nivel al impozitului pe profit favorabil în raport cu alte state din regiune și, în special pentru furnizorii noștri din industria auto și cea industrială, existența unui ecosistem deja dezvoltat de producători în care se pot integra imediat, fără a fi nevoie să construiască totul de la zero”, explică diplomatul.
Pe de altă parte, remarcă acesta, în mod constant, România a înregistrat una dintre cele mai ridicate rate de creștere economică din Uniunea Europeană, iar acesta este exact tipul de dinamism care îi determină pe investitori să fie prezenți aici cât mai devreme, nu să aștepte.
„Ca în orice economie aflată într-o etapă de dezvoltare accelerată, există întotdeauna domenii în care investitorii și-ar dori mai multă predictibilitate. Mă refer, de exemplu, la durata procedurilor de autorizare sau la posibilitatea de a beneficia de un orizont mai clar privind modificările legislative și de reglementare. De altfel, acestea sunt aspecte semnalate de investitorii străini în întreaga regiune a Europei Centrale și de Est și nu reprezintă provocări specifice României”, continuă Robert Kokalj.
Oficialul sloven adaugă însă că tendința este una vizibil pozitivă, din moment ce investițiile tot mai consistente în infrastructură și îmbunătățirea percepției privind stabilitatea politică în ultimul an au fost observate și apreciate și de mediul de afaceri sloven.
„Privim aceste aspecte ca pe caracteristicile unei economii aflate într-o evoluție rapidă, nu ca pe obstacole structurale. Iar dovada este că ele nu au împiedicat companiile slovene să rămână în România și să continue să reinvestească aici de 15, 20 sau, în unele cazuri, chiar aproape 30 de ani”, concluzionează acesta.
Foto: arhiva pesonală a Excelenței Sale, Robert Kokalj
Fii la curent cu tot ce contează în business-ul din România și abonează-te la canalul nostru de Whatsapp Forbes Romania.
De asemenea, intră în comunitatea Forbes România de pe Facebook și urmărește cele mai importante știri, analize și noutăți din business-ul local și nu numai.
