La mai bine de trei săptămâni de la atacul cibernetic care a scos din funcțiune platforma e-Terra a Agenției Naționale de Cadastru și Publicitate Imobiliară (ANCPI), piața imobiliară rămâne în mare parte blocată, în lipsa reluării operațiunilor de cadastru și publicitate imobiliară. În acest context, într-o opinie formulată pentru Forbes România, brokerul de credite imobiliare Dragoș Popescu, fondatorul platformei SuperCredite, a explicat faptul că blocajul ANCPI este cea mai mare curiozitate din ultima vreme și, în același timp, cea mai lipsită de reacție publică.
„România e țara în care coincidențele au mereu un beneficiar, chiar dacă nu-l găsim niciodată”
„Dacă ar fi afectat pe toată lumea, așa cum se susține, oamenii nu stăteau cuminți acasă să dea share la știri — erau în stradă cu pancarde. Liniștea asta mă face să cred că fie impactul real e mai mic decât se spune, fie toată lumea speră în continuare că ‘se rezolvă până mâine’. Al doilea lucru care mă deranjează: nimeni nu spune cu adevărat ce s-a întâmplat. Oficial — atac cibernetic. Dar cum? De unde? Cine? Un hacker a zis că vinde datele, ANCPI a spus că nu s-a furat nimic. Amândoi nu pot avea dreptate. Între timp, noi așteptăm. Și așteptăm dintr-un moment ‘perfect ales’ — exact din perioada în care mii de cumpărători încercau să finalizeze tranzacțiile înainte de expirarea termenului pentru aplicarea cotei reduse de TVA de 9%, care urma să fie înlocuită cu cota standard de 21% de la 1 august. Coincidență? Poate. Dar România e țara în care coincidențele astea au mereu un beneficiar, chiar dacă nu-l găsim niciodată”, spune Dragoș Popescu.
Cât despre efecte, acesta arată că sunt reale și se simt zilnic: notariatele nu lucrează, tranzacțiile stau în aer, dosarele de credit la bănci sunt blocate din lipsa extraselor CF, brokerii nu pot închide dosare, dezvoltatorii nu pot încasa bani.
Cu alte cuvinte, adaugă el, toată piața imobiliară a stat pe pauză trei săptămâni, iar costul acesta nu-l plătește nimeni instituțional — îl plătesc clienții, îl plătesc intermediarii, îl plătesc oamenii care aveau o mutare planificată.
În plus, acesta acuză și faptul că statul a construit un sistem complet digitalizat, fără niciun plan B — iar când a căzut, a căzut tot. Prin urmare, mai spune Dragoș Popescu, asta e lecția și nu hackerii, care și-a făcut treaba, în vreme ce statul nu și-a făcut-o pe a lui.
„Un alt aspect pe care puțini îl spun direct: banii nu se mișcă. Rulajul financiar dintre instituții e înghețat. Și cu cât blocajul se prelungește, cu atât presiunea crește — cumpărătorii sunt nervoși, vânzătorii pun presiune, dobânzile curg, creditele aprobate expiră. Piața nu stă pe loc în sens neutru, stă pe loc sub tensiune. Iar când ANCPI va reporni — și va reporni într-o zi — reacția va fi pe măsura așteptării: explozivă. Un val de tranzacții acumulate, un val de cereri la notari, un val de dosare de credit care vor trebui finalizate simultan. Prețurile vor simți asta”, continuă brokerul.
„Vechiul sistem fizic avea un avantaj pe care nimeni nu l-a apreciat: nu putea fi oprit de ransomware”
Iar pe de altă parte, acesta explică și faptul că cireașa de pe tort este că nimeni nu își asumă nimic, niciun oficial, nicio instituție, nicio persoană concretă.
Astfel, continuă el, atacul a fost, blocajul există, consecințele sunt reale — dar responsabilul lipsește. Ceea ce ne spune, adaugă Dragoș Popescu, de fapt, tot ce trebuie să știm despre cât de organizate sunt instituțiile din această țară.
„Acest blocaj trebuia să dureze o noapte. Atât. Un cloud extern, un backup decent, o procedură minimă de continuitate — și a doua zi dimineață totul mergea. Nu au avut nimic din toate astea. Au digitalizat totul, au scos ghișeul fizic, au eliminat orice alternativă — și apoi au lăsat sistemul fără plasă de siguranță. Când a căzut, a căzut complet. Asta nu e ghinion. E neglijență instituțională cu acte”, adaugă brokerul de credite imobiliare.
Iar pe de altă parte, citând datele unor investigații apărute în spațiul public, acesta arată și că, în ultimii opt ani, ANCPI a plătit 68 de milioane de lei pentru mentenanța sistemelor informatice. De altfel, conform datelor Forbes România, ANCPI a plătit 3,6 milioane lei pentru servicii de mentenanță echipamente rețea doar în cadrul unei singure oferte din anul 2025, derulată pe durata a 5 luni.
Nu în ultimul rând, Dragoș Popescu este de părere că în vechiul sistem fizic, „arhaic, cum era”, avea un avantaj pe care nimeni nu l-a apreciat până acum: nu putea fi oprit de un ransomware. Astfel, arată acesta, o carte funciară pe hârtie nu se criptează.
„Nimeni nu cere întoarcerea la condici și ștampile. Dar o bază de date externă, un cloud de backup, un sistem paralel minimal care să permită măcar eliberarea unui extras sau verificarea unui proprietar — asta nu e lux, asta e bun-simț instituțional. În orice țară care a digitalizat cu cap un serviciu critic, există redundanță. Există plan B. Există răspuns la întrebarea ‘ce facem dacă sistemul principal cade?’”, își încheie acesta mesajul.
