Deși Fitch a menținut ratingul de țară al României în categoria recomandată pentru investiții, mediul de afaceri avertizează că instabilitatea politică, incertitudinea decizională și riscul încetinirii reformelor rămân principalele vulnerabilități ale economiei, potrivit Camerei de Comerț Americane în România (AmCham Romania).
“Menţinerea ratingului de ţară în categoria recomandată pentru investiţii, BBB-, ultima treaptă a acestei categorii, este o veste importantă pentru România, aşteptată cu aceeaşi încordare ca decizia de vara trecută, când România a evitat retrogradarea, în condiţiile unui deficit estimat atunci de Fitch la 7,4% din PIB pentru 2025. De data aceasta, deficitul estimat de agenţia de rating pentru 2026 a coborât la 5,9% din PIB, sub prognoza oficială de 6,2%. Sunt recunoscute mai multe progrese pe câteva arii tehnice supuse evaluării, dar, în ciuda acestora, sustenabilitatea traiectoriei de consolidare fiscală, deficitul în continuare ridicat şi dezechilibrele macroeconomice reprezintă îngrijorări”, se arată într-un comunicat al organizaţiei.
Potrivit organizației, decizia Fitch este un semnal favorabil pentru investitori și piețele financiare, însă reflectă și faptul că vulnerabilitățile economiei românești continuă să reprezinte un motiv de îngrijorare.
“Fitch numeşte explicit cauzele fragilităţii macroeconomice a României – instabilitatea politică, incertitudinea decizională şi riscul încetinirii reformelor, toate legate de modul în care funcţionează clasa politică şi instituţiile statului. Dincolo de menţinerea ratingului, pentru mediul de afaceri, cel mai important mesaj al raportului este avertismentul transmis: încrederea investitorilor şi credibilitatea României depind direct de stabilitatea guvernării, de predictibilitatea politicilor publice şi de capacitatea instituţiilor de a implementa reformele asumate, şi de funcţionarea ca stat de drept viabil şi sustenabil”, menţionează comunicatul.
AmCham subliniază că, deși companiile continuă să suporte costurile ajustării fiscale, să investească, să plătească taxe și să susțină locurile de muncă, acestea nu pot suplini lipsa de predictibilitate politică, un factor esențial în deciziile clienților, acționarilor și investitorilor instituționali.
Camera de Comerț Americană în România subliniază că următoarele teste pentru România vor fi evaluările S&P și Moody’s, iar credibilitatea țării va depinde de continuarea consolidării fiscale, de implementarea reformelor și de restabilirea stabilității politice și administrative.
“Acest moment impune mai puţină confruntare politică şi mai multă responsabilitate instituţională. Răspunsul la semnalul transmis prin raportul Fitch nu poate fi unul declarativ, bazat pe noi promisiuni sau angajamente pentru viitor. Este nevoie de decizii şi acţiuni imediate: un consens transpartinic în jurul obiectivelor strategice ale României, asigurarea stabilităţii guvernamentale şi a unui executiv cu puteri depline, precum şi continuarea procesului critic de ajustare fiscală către ţinta de deficit bugetar de 3% şi existenţa unui plan concret şi clar pentru adoptarea monedei euro”, remarcă oamenii de afaceri americani.
În viziunea AmCham, combaterea evaziunii fiscale, îmbunătățirea colectării veniturilor, restructurarea cheltuielilor publice, profesionalizarea administrației și accelerarea reformelor pentru atragerea fondurilor europene trebuie să devină priorități imediate, alături de valorificarea oportunităților oferite de programul SAFE. Organizația avertizează că aceste obiective nu mai pot fi amânate și nu ar trebui influențate de ciclurile electorale.
“Mediul de afaceri şi societatea cer decidenţilor şi administraţiei să nu mai tolereze corupţia, incompetenţa şi amânarea proiectelor strategice în domenii esenţiale, precum energia, digitalizarea sistemelor publice, apărarea, sănătatea şi educaţia. Crizele actuale din sfera energiei şi securităţii cibernetice au scos la suprafaţă vulnerabilităţile sistemice care ar fi fost evitabile, dacă ne-am fi făcut temele la timp. Pe măsură ce provocările economice, energetice, climatice şi de securitate se multiplică şi devin mai complexe, întârzierea reformelor şi investiţiilor în infrastructuri critice, precum şi prelungirea instabilităţii politice, generează blocaje sistemice, costuri economice, neîncredere în instituţii şi tensiuni sociale, reducând capacitatea statului de a răspunde eficient crizelor”, arată sursa citată.
