După o carieră de peste două decenii construită la intersecția dintre diplomație, politici publice şi afaceri europene, Ramona Chiriac deschide un nou capitol profesional, ca parte din conducerea Therme Group, unul dintre cele mai puternice branduri de leisure şi wellness din lume.
Într-un interviu acordat pentru Forbes România, Ramona Chiriac vorbeşte despre curajul reinventării profesionale, transferul competențelor din sectorul public în business, noile sale obiective manageriale şi despre leadershipul feminin într-o economie aflată în plină transformare.
Din 2021, la conducerea Reprezentanței Comisiei Europene în România, ea a fost una dintre cele mai vizibile voci ale dialogului dintre Bruxelles şi mediul local, gestionând teme esențiale precum investițiile, reformele, sustenabilitatea şi competitivitatea. Astăzi, face trecerea către mediul privat și preia funcția de vicepreşedintă pentru Impact Global în cadrul companiei Therme Group.
După aproape două decenii în diplomație şi afaceri europene, ce v-a determinat să faceți tranziția către mediul privat şi de ce ați ales Therme?
Văd această tranziție nu ca o ruptură, ci o continuitate într-un alt registru de impact: după ani în care am lucrat la nivel de politici publice şi arhitecturi europene, am simțit nevoia să contribui direct la spațiul în care oamenii trăiesc, simt şi se reconectează cu ei înşişi. Therme m-a atras tocmai prin această capacitate rară de a face din wellbeing, în sensul său cel mai larg, de la sănătatea fizică la echilibrul emoțional şi reconectarea spirituală, o experiență accesibilă tuturor, nu un privilegiu al câtorva. Aceasta este, în fond, o formă de politică publică concretă, aplicată zilnic în viața oamenilor, şi se aliniază natural cu viziunea mea despre leadership ca responsabilitate față de societate.
Cum se transferă experiența acumulată la conducerea Reprezentanței Comisiei Europene în România într-un business orientat către consumator şi ospitalitate?
Experiența mea este cea a unui diplomat de carieră şi aceasta înseamnă, înainte de orice, exercițiul consensului, al respectului față de alte culturi şi al navigării multiculturalității. Am fost consul general al României la München, în Bavaria, unde am trăit nouă ani şi am înțeles că performanța într-un context internațional nu vine din uniformizare, ci din capacitatea de a construi punți autentice între culturi diferite. Această competență este esențială în actualul meu rol global, într-o companie care dezvoltă proiecte pe trei continente şi care, prin natura sa, se adresează oamenilor în toată diversitatea lor. Experiența de la Reprezentanța Comisiei Europene a adăugat un alt nivel acestei formări: navigarea complexității instituționale, construirea de încredere şi alinierea intereselor diverse în jurul unui obiectiv comun. Therme nu oferă doar servicii, ci o infrastructură de wellbeing, în care oamenii îşi recuperează echilibrul, fizic, emoțional, social, iar înțelegerea că acest echilibru arată diferit pentru un vizitator din Bucureşti, din Erding, din Singapore, din Dubai sau din Manchester, şi totuşi răspunde aceleiaşi nevoi general-umane de reconectare, odihnă şi sens, este tocmai valoarea pe care o aduc din parcursul meu diplomatic.
Therme este deja un reper regional în leisure și wellness. Care sunt primele direcții strategice pe care le aveți în vedere?
Prioritatea mea este să consolidăm și să articulăm misiunea fundamentală a Therme: democratizarea accesului la wellbeing, înțeles în sensul său complet, de la refacerea fizică la echilibrul emoțional, conexiunea socială și reconectarea cu natura. Nu este un lux destinat câtorva, ci o formă emergentă de infrastructură pentru calitatea vieții. În acest sens, vorbim despre o poziționare corectă: aceea de actor care contribuie la livrarea unei valori publice. În contexte în care sistemele de sănătate sunt sub presiune și adesea subfinanțate, rolul nostru nu este să le înlocuim, ci să le completăm – prin prevenție, regenerare și spații care susțin echilibrul uman înainte ca dezechilibrul să devină patologie. De aici rezultă și o direcție clară: dezvoltarea de parteneriate public-private, prin care infrastructura de wellbeing poate fi integrată în strategiile urbane și de sănătate, cu beneficii atât pentru comunități, cât și pentru sustenabilitatea financiară a proiectelor. Pe termen lung, cred că vom vorbi din ce în ce mai puțin despre wellbeing ca opțiune individuală și din ce în ce mai mult despre el ca infrastructură susținută inclusiv prin parteneriate public-private.
Ce oportunități vedeți pentru dezvoltarea Therme ca brand românesc cu relevanță internațională?
Therme este, înainte de orice, un proiect profund românesc – o viziune construită de un antreprenor român, domnul Robert Hanea, dusă la îndeplinire de o echipă internațională în care factorul românesc este esențial. Aceasta nu este un detaliu, ci un avantaj strategic: demonstrează că România poate genera nu doar forță de muncă sau destinații turistice, ci branduri internaționale care definesc categorii la nivel european şi global. Un exemplu concret este Herbarium Festival, organizat recent – cel mai mare festival de wellness din lume dedicat terapiilor pe bază de plante, născut la Bucureşti, exportat deja în alte locații Therme din Europa şi desfăşurat luna trecută cu 92 de experți din 26 de țări şi peste 800 de experiențe în doar 14 zile. Mixul unic de design, arhitectură modernă, inovație tehnologică, ambianță exotică, sustenabilitate, accesibilitate, facilitați şi activități oferite au transformat Therme București într-un brand cu o remarcabilă reputație internațională. Succesul şi popularitatea acestui concept unic în lume au fost demonstrate şi prin afluxul constant şi în continuă creştere de vizitatori din Marea Britanie, Italia, Spania, Isarel, Polonia, Grecia, Spania şi aşa mai departe. Gândiți-vă că peste 30 la sută din vizitatorii Therme sunt străini! Acesta este exact tipul de inovație care arată că putem construi, de acasă, standarde de referință pentru întreaga Europă.
Industria wellnessului şi a experiențelor premium este în plină expansiune. Cum vedeți evoluția acestui sector în România în următorii ani?
Vom asista la o redefinire profundă a ceea ce înțelegem prin wellbeing: nu mai vorbim de un sector de nişă sau de un privilegiu premium, ci de o nevoie umană fundamentală, care acoperă sănătatea fizică, echilibrul emoțional, conexiunea socială şi chiar dimensiunea spirituală a reconectării cu natura. România are avantajul de a putea construi direct pe aceste noi aşteptări, fără a fi constrânsă de modele vechi, iar Therme este deja dovada că democratizarea acestui acces este nu doar posibilă, ci şi viabilă economic, precum şi sustenabilă din punct de vedere al impactului asupra mediului. Adaug aici o realizare remarcabilă şi din perspectiva standardelor ESG – certificarea SGS FRESENIUS pentru calitatea apei, dar şi LEED – Therme Bucureşti fiind prima clădire din România certificată LEED Platinum!
România are un potențial important în turism şi servicii. Ce lipseşte pentru a transforma această oportunitate într-un avantaj competitiv real?
Elemente esențiale sunt coerența strategică şi curajul de a construi un narativ integrat de țară, susținut de investiții, infrastructură şi servicii de calitate.
Avantajul competitiv real apare atunci când experiența oferită este recognoscibilă şi de încredere, iar Therme este un exemplu că acest lucru este posibil: printr-o viziune clară şi o echipă dedicată, am reuşit să transformăm un spațiu de wellbeing într-o destinație turistică de referință la nivel european, inclusiv prin evenimente precum Herbarium Festival sau Sauna Fest – cel mai mare festival de saune din lume, care aduc vizitatori din zeci de țări.
În perioada în care ați reprezentat Comisia Europeană, ați lucrat constant cu teme precum sustenabilitatea şi transformarea digitală. Cum pot fi integrate aceste priorități într-un business precum Therme?
Sustenabilitatea şi digitalizarea nu sunt obligații de conformare, ci oportunități strategice care se aliniază perfect cu misiunea de democratizare a wellbeingului. Eficiența energetică, utilizarea responsabilă a resurselor naturale, tehnologiile care personalizează experiența vizitatorului şi accesibilizează serviciile pentru un public cât mai larg – toate acestea pot transforma Therme într-un model de business care combină performanța economică cu responsabilitatea față de oameni, natură şi societate. Îmi place să spun că arătăm prin exemplul Therme că poți face bine şi îți poate fi bine şi din punct de vedere comercial, în acelaşi timp.
Care sunt cele mai importante lecții de leadership pe care le luați din administrația europeană în noul rol executiv?
Poate cea mai importantă lecție este că leadershipul autentic nu înseamnă control, ci coerență interioară şi capacitatea de a construi încredere în contexte complexe. În administrația europeană am înțeles că influența reală vine din claritate, consecvență şi din abilitatea de a ține direcția chiar şi atunci când contextul este volatil. Dar există o lecție la fel de profundă, pe care Europa a trăit-o concret în ultimii ani: unitatea de valori este ea însăşi o formă de reziliență. Am văzut cum comunități, instituții şi națiuni care împărtăşesc un set comun de principii rezistă mai bine la presiuni, crize şi incertitudine. Această convingere o iau cu mine în noul rol: o organizație unită în jurul unui scop şi al unor valori autentice este mai adaptabilă, mai puternică şi mai capabilă să creeze impact durabil.
Cum definiți succesul pentru primul an de mandat?
Succesul în primul an înseamnă claritate de direcție şi aliniere internă în jurul misiunii esențiale: democratizarea accesului la wellbeing. Dacă reuşim să definim coerent rolul Therme în societate, să consolidăm parteneriate strategice relevante şi să punem bazele unei extinderi sustenabile, care să ducă această experiență la mai mulți oameni, în mai multe forme şi context, atunci fundația pentru creştere pe termen lung este deja construită.
Therme atrage atât public local, cât şi turişti străini. Cum poate fi poziționat mai puternic pe harta europeană a destinațiilor de lifestyle şi wellness?
Prin trecerea de la o poziționare bazată pe destinație la una bazată pe sens şi misiune. Therme nu este doar un loc, ci un răspuns concret la nevoi umane universale – refacere fizică, echilibru emoțional, reconectare cu natura şi cu ceilalți. Herbarium Festival, desfăşurat luna trecută, este un exemplu perfect al acestei poziționări: un format născut în România, cu 92 de experți din 26 de țări, care a demonstrat că Bucureştiul poate fi epicentrul global al unui nou tip de wellbeing: profund, autentic şi accesibil.
Pentru mulți profesionişti, traseul dumneavoastră este atipic: de la instituții europene la business privat. Ce mesaj transmite această mutare despre flexibilitatea carierei în economia actuală?
Cred că transmite un mesaj simplu, dar important: carierele nu mai sunt liniare, ci construite în jurul sensului şi al impactului. Iar pentru mine, trecerea la Therme nu a fost o schimbare de domeniu, ci o continuare a aceleiaşi misiuni: să contribui la calitatea vieții oamenilor. Dar aş merge mai departe de atât. Astfel de reaşezări profesionale între sectorul public şi cel privat nu sunt doar acceptabile, ci chiar necesare şi de dorit. Un om care a lucrat în diplomație sau în instituții europene şi face trecerea către mediul privat aduce cu sine o înțelegere a mecanismelor de guvernanță, a logicii politicilor publice şi a responsabilității față de cetățean – toate sunt perspective valoroase pentru orice companie care operează la scară globală. Invers, profesioniştii din business aduc în sectorul public viteza de decizie, orientarea spre rezultat şi cultura inovației. Această mobilitate între sectoare reprezintă, de fapt, unul dintre motoarele parteneriatului public-privat autentic, iar cercetările din socioeconomie confirmă tot mai clar că singura rețetă viabilă pentru construirea bunăstării cetățenilor, în contextul provocărilor globale actuale, este tocmai această colaborare profundă între cele două sectoare, nu competiția dintre ele. Eu am trăit această convingere pe ambele maluri şi o aduc acum într-o companie care, prin proiectele sale pe trei continente, este prin definiție un actor al acestui parteneriat.
Dacă ar fi să descrieți în trei priorități mandatul dumneavoastră la Therme, care ar fi acestea?
Prima este consolidarea şi comunicarea misiunii de democratizare a wellbeingului în sensul său complet, de la sănătatea fizică la echilibrul spiritual, ca fundament al tuturor deciziilor strategice. A doua este construirea de parteneriate cu actori instituționali, culturali şi comunitari, care amplifică acest impact dincolo de zidurile Therme. A treia este extinderea responsabilă a modelului, astfel încât mai mulți oameni, din mai multe contexte, să aibă acces la experiența transformatoare pe care Therme o oferă.
Cum definiți leadershipul feminin autentic în 2026?
Leadershipul feminin autentic nu mai este despre adaptare la modele construite fără noi, ci despre redefinirea lor: integrarea competenței cu vulnerabilitatea asumată, a performanței cu inteligența emoțională, a autorității cu capacitatea de a crea spații de încredere reală. Un leadership înrădăcinat nu înseamnă să încetineşti lumea, ci să nu te mai laşi în urmă pe tine însăți în timp ce o traversezi. În 2026, cred că autenticitatea în leadership feminin înseamnă tocmai această coerență interioară – un leadership care nu mizează pe spectacol, ci pe integritate, care poartă puterea ca pe un angajament față de cei din jur şi față de cei care vin după, nu ca pe un privilegiu personal. Este, în fond, acelaşi principiu care stă la baza misiunii Therme: că wellbeingul, inclusiv cel profesional, nu este un privilegiu, ci un drept, şi că un lider autentic creează condițiile pentru ca cei din jur să funcționeze la potențial maxim.
Care au fost cele mai importante obstacole pe care le-ați întâlnit ca femeie în poziții de decizie şi cum le-ați depăşit?
Cel mai frecvent obstacol este presiunea de a performa simultan pe mai multe planuri – competență, imagine, echilibru, fără a fi recunoscută pentru întreaga complexitate a contribuției tale. Dar, dincolo de presiunile externe, există şi o ecuație pe care o interializăm de timpuriu: dacă cer ajutor, pierd autoritate; dacă duc totul singură, îmi câştig locul la masă. Este o matematică a supraviețuirii pe care o recunosc la multe femei performante: supraîncărcare invizibilă, epuizare mascată, reziliență autofinanțată. Depăşirea a venit pe ambele fronturi: prin claritate interioară şi refuzul de a opera din aşteptări externe, dar şi prin înțelegerea că a cere sprijin este strategie, nu slăbiciune, şi că reziliența autentică nu este solitară. La fel de important a fost refuzul de a mă micşora pentru a încăpea în aşteptările altora şi curajul de a spune „nu” atunci când valorile mele o cereau. Wellbeingul autentic, pe care îl promovăm la Therme, începe, de fapt, cu această reconectare cu sine şi asta este o lecție pe care am trăit-o înainte de a o articula profesional.
Ce responsabilitate au femeile aflate în top management de a deschide drumul pentru noua generație de lideri?
Responsabilitatea este reală şi constă nu doar în a crea oportunități, ci şi în a schimba narațiunea despre ce înseamnă leadershipul de succes, astfel încât generațiile viitoare să nu mai simtă nevoia să aleagă între performanță şi autenticitate, între carieră şi echilibru personal. Este, în fond, aceeaşi democratizare pe care o urmărim la Therme: accesul la o viață bună – profesional şi personal – nu trebuie să fie apanajul câtorva. Reprezentarea contează şi mă bucur întotdeauna când tinerii şi tinerele îmi spun că le servesc drept inspirație şi încredere că se poate.
România a făcut progrese în reprezentarea femeilor în business şi instituții. Unde considerați că mai există decalaje importante?
Progresul este vizibil, dar decalajele persistă în accesul la poziții de decizie strategică şi în cultura organizațională, unde modelele tradiționale de leadership bazate pe control şi performanță individuală sunt încă dominante. Diversitatea reală înseamnă şi diversitate de stiluri şi valori, nu doar de gen, iar această schimbare de cultură este mai lentă şi mai profundă decât orice modificare de structură.
Dacă ați putea schimba un singur lucru în cultura organizațională din România pentru a accelera ascensiunea femeilor în leadership, care ar fi acela?
Aş schimba modul în care definim succesul, de la un model bazat pe control, disponibilitate totală şi performanță individuală la unul bazat pe impact, colaborare şi echilibru. Acest lucru ar deschide natural spațiul pentru mai multe femei în poziții de decizie, dar ar fi, de fapt, o schimbare benefică pentru toată lumea. La urma urmei, o cultură organizațională sănătoasă este ea însăşi o formă de wellbeing colectiv şi acesta este un principiu în care cred profund, atât profesional, cât şi personal.
-100 de milioane de euro a fost investiția inițială pentru deschiderea Therme București
-1,7 milioane de vizitatori înregistrați în 2025, conform datelor companiei
-294 de milioane de lei este cifra de afaceri a companiei în 2024
