România se află într-un moment în care nu lipsa resurselor reprezintă problema, ci modelul după care acestea sunt utilizate, este de părere Daniel Anghel, country managing partner în cadrul PwC România.
“În economie există momente în care nu lipsa resurselor reprezintă problema, ci modelul după care acestea sunt utilizate, iar România se află într-un astfel de moment. După un deceniu de creştere susţinută, economia încetineşte, în timp ce dezechilibrele fiscale se adâncesc. PIB-ul a avansat cu doar 0,9% în 2024 şi 0,7% în 2025, iar în primul trimestru din 2026 a scăzut cu 1,7% faţă de anul anterior”, menţionează consultantul, într-o analiză publicată luni, citată de Agerpres.
Însă, în paralel, investiţiile străine continuă să crească, piaţa tranzacţiilor înregistrează niveluri record, proiectele de infrastructură finanţate din fonduri europene se extind, iar aderarea la OCDE se apropie de finalizare.
“Aşadar, avem oportunităţi, capital şi perspective, dar lipseşte tranziţia către un nou model de creştere. Pentru că întrebarea esenţială nu mai este cât putem consuma, ci cât putem produce, inova şi investi. Modelul economic care a susţinut dezvoltarea României în ultimii ani s-a bazat într-o măsură importantă pe consum, alimentat de deficite bugetare şi de creşterea rapidă a datoriei publice. Acest model a generat convergenţă şi a susţinut creşterea veniturilor, dar îşi arată tot mai clar limitele”, explică acesta.
În viziunea sa, avantajele competitive pe care România s-a bazat timp de mulţi ani se erodează, în sensul în care forţa de muncă nu mai este printre cele mai ieftine din regiune, costurile cu energia rămân ridicate, iar creşterea salariilor a depăşit în multe sectoare ritmul productivităţii.
Potrivit consultantului, în absenţa unei accelerări a investiţiilor, inovării şi dezvoltării competenţelor, va fi dificil pentru România să susţină pe termen lung atât competitivitatea economiei, cât şi creşterea nivelului de trai.
“România a demonstrat rezilienţă în faţa unor crize succesive şi a continuat să atragă investiţii şi iniţiativă antreprenorială. Dar rezilienţa este necesară pentru a depăşi perioade dificile; nu este suficientă pentru a genera prosperitate sustenabilă. Iar capacitatea României de a evita capcana venitului mijlociu şi de a construi o economie bazată pe productivitate, inovare şi valoare adăugată ridicată în următorul deceniu depinde de răspunsul la o întrebare simplă: creştere prin consum sau prin investiţii?”, relevă analiza.
Anghel subliniază că există deja elemente importante pe care România poate construi, iar PNRR şi SAFE avansează într-un ritm rapid.
“În infrastructură, proiectele finanţate prin fonduri europene, PNRR şi SAFE avansează într-un ritm fără precedent. Odată finalizate, acestea pot atrage investiţii suplimentare, pot consolida conectivitatea economică şi pot reduce decalajele dintre regiuni. În paralel, aderarea la OCDE, aflată în etapa finală, poate deveni un important factor de credibilitate pentru investitori, consolidând percepţia unei economii care se apropie de standardele economiilor dezvoltate nu doar prin nivelul veniturilor, ci şi prin calitatea instituţiilor şi a guvernanţei”, spune el.
Potrivit sursei citate, România are nevoie de piloni suplimentari, precum antreprenoriat mai puternic, investiţii cu valoare adăugată ridicată, o bază industrială competitivă, exporturi mai robuste, tehnologie şi, mai ales, competenţe, pentru a accelera convergenţa economică.
“Spiritul antreprenorial există şi continuă să genereze oportunităţi chiar şi într-un context economic şi fiscal mai complex, dar numărul de firme nou create este doar începutul. Întrebarea relevantă este câte dintre acestea reuşesc să crească, să investească, să exporte şi să inoveze. O economie se transformă prin companii capabile să scaleze şi să se integreze în lanţuri valorice sofisticate, nu doar prin multiplicarea iniţiativelor antreprenoriale. Scorul României în raportul Business Ready al Băncii Mondiale a crescut de la 68,33 în 2024 la 70,18 în 2025. Mediul de afaceri se îmbunătăţeşte, dar provocarea principală rămâne aplicarea cadrului de reglementare şi interacţiunea cu instituţiile statului. În acest sens, cele mai importante forme de sprijin nu sunt neapărat programele de finanţare, ci predictibilitatea legislativă, digitalizarea administraţiei, reducerea birocraţiei şi o relaţie mai eficientă între stat şi mediul privat. Antreprenorii nu cer un stat mai prezent, ci unul mai predictibil”, notează specialistul.
Conform datelor oficiale, citate în analiza PwC, fluxurile nete de investiţii străine directe (ISD) au ajuns la 8,1 miliarde de euro, în 2025, iar în 2021-2025 au cumulat 40 de miliarde de euro, faţă de 22 de miliarde în precedenţii cinci ani. De asemenea, piaţa tranzacţiilor confirmă acelaşi interes, respectiv 5,3 miliarde de euro în 2025, iar în T1 2026 deja 2,9 miliarde de euro.
Cu locul 9 ocupat în Europa între destinaţiile de investiţii căutate (Raportul PwC CEO Survey), România rămâne pe radarul companiilor globale,iar avantajele sunt piaţă internă relevantă, poziţionare geografică, apartenenţă la UE, costuri competitive şi capital uman apreciat.
“Însă o economie matură nu poate rămâne doar destinaţie pentru capital, trebuie să devină şi exportator. În 2024, in România erau prezente circa 700 de companii multinaţionale, mult sub alte economii din regiune. Astfel, exemplul Poloniei este relevant. Creşterea sa economică nu a fost susţinută doar de investiţiile străine, ci şi de apariţia unor companii locale capabile să se internaţionalizeze şi să investească în afara graniţelor. Totodată, atragerea investiţiilor trebuie orientată către domenii cu productivitate ridicată şi valoare adăugată mare. Într-o economie în care avantajul costului redus al forţei de muncă s-a diminuat, competitivitatea trebuie construită pe tehnologie, inovare şi competenţe”, subliniază Daniel Anghel.
În privinţa contribuţia industriei la PIB, aceasta a scăzut de la 23,8% la 16,8%, în ultimii zece ani, iar exporturile au coborât de la 41% din PIB – în 2015, la 35,4% – în 2025.
“Aceste evoluţii arată că modelul de creştere bazat preponderent pe consum generează vulnerabilităţi structurale. O economie care importă mai mult decât produce riscă să acumuleze dezechilibre pe termen lung. În plus, dependenţa excesivă de consum lasă puţin spaţiu pentru corectarea deficitelor şi pentru crearea unor surse sustenabile de creştere economică. Semnalele de alarmă se înmulţesc în industria auto, care înseamnă 230.000 de angajaţi, circa 14% din PIB şi circa o treime din exporturi. Producţia României a scăzut cu aproape 13% în prima jumătate a anului, cel mai slab semestru din ultimii cinci ani pentru Dacia Mioveni, pe fondul celui mai ridicat preţ industrial al energiei din Europa, iar mesajul transmis de conducerea Renault arată că avantajul istoric de cost al României nu mai este un dat, ci o poziţie care trebuie apărată”, afirmă sursa citată.
La capitolul resursă umană, în opinia specialistului, România continuă să aibă un nivel al studiilor superioare şi al calificărilor avansate semnificativ sub media Uniunii Europene.
“În lipsa unor investiţii consistente în educaţie şi dezvoltarea competenţelor, va fi dificil să susţinem salarii mai mari şi să atragem investiţii sofisticate. Aceasta este şi una dintre explicaţiile riscului de a rămâne blocaţi în aşa-numita ‘capcană a venitului mijlociu’, situaţia în care o economie nu mai poate concura prin costuri reduse, dar nici nu reuşeşte să facă trecerea către activităţi cu valoare adăugată şi productivitate ridicate (…) România dispune de un capital uman tehnic valoros şi de un ecosistem IT relevant. Însă, aceste avantaje trebuie conectate printr-o strategie coerentă care să accelereze adopţia tehnologiei în economie şi administraţie. Întrebarea nu este dacă AI va schimba economia, ci dacă România va folosi această oportunitate pentru a recupera decalajele de productivitate şi a crea avantaje competitive noi”, se precizează în analiza de specialitate.
Concluzia expertului este că prosperitatea nu poate fi susţinută la nesfârşit prin consum alimentat de împrumuturi, iar România are resursele necesare pentru a face următorul salt economic: capital european, antreprenori, investitori, talent şi oportunităţi de dezvoltare.
