România riscă să intre nepregătită într-o posibilă criză petrolieră regională și are nevoie de un comandament permanent care să coordoneze securitatea energetică, avertizează președintele Asociației Energia Inteligentă (AEI), Dumitru Chisăliță, într-o analiză publicată duminică.
Potrivit specialistului, autoritățile ar trebui să înființeze un Dispecerat Național de Securitate Energetică, capabil să monitorizeze în permanență fluxurile de aprovizionare și să coordoneze răspunsul în situații de criză, în locul unor reacții punctuale după fiecare incident.
Propunere pentru un Dispecerat Național de Securitate Energetică
În analiza sa, Chisăliță arată că această structură ar trebui să urmărească zilnic transporturile de țiței prin conducta Caspian Pipeline Consortium (CPC) și terminalul Novorossiisk, activitatea rafinăriilor din România, stocurile de carburanți, capacitatea porturilor, evoluția prețurilor internaționale la petrol și nivelul riscurilor din Marea Neagră.
De asemenea, expertul consideră că România trebuie să negocieze rapid surse alternative de aprovizionare din Azerbaidjan, regiunea Mediteranei, Africa de Nord, Marea Nordului și Statele Unite, chiar dacă acestea implică costuri mai ridicate. Totodată, rafinăriile ar trebui să verifice compatibilitatea cu alte tipuri de țiței, iar contractarea navelor pentru transport să fie făcută din timp.
Chisăliță susține și necesitatea stabilirii unei ordini clare de priorități pentru alimentarea cu carburanți în cazul unei situații de urgență, astfel încât serviciile de intervenție, sistemul de apărare, agricultura, transportul public și infrastructurile critice să beneficieze cu prioritate de resursele disponibile.
Dependența de importuri, principala vulnerabilitate
Potrivit președintelui AEI, România nu se confruntă în prezent cu o lipsă de petrol sau de carburanți, însă există riscul apariției unor creșteri de preț, dificultăți logistice și chiar întreruperi temporare ale aprovizionării dacă tensiunile din regiune se intensifică.
El atrage atenția că producția internă acoperă doar puțin peste un sfert din necesarul rafinăriilor, în timp ce aproximativ trei sferturi din țițeiul procesat provine din importuri. O mare parte a acestora depinde de conducta CPC, terminalul Novorossiisk și transportul maritim prin Marea Neagră, zonă afectată de conflictul dintre Rusia și Ucraina.
Conform datelor citate în analiză, aproximativ jumătate din petrolul importat de România provine din Kazahstan. În 2025, valoarea importurilor de țiței din această țară s-a ridicat la aproximativ 2,77 miliarde de dolari.
În opinia lui Dumitru Chisăliță, principala amenințare nu este lipsa petrolului la nivel global, ci riscul ca România să nu își asigure la timp cantitățile necesare, să fie nevoită să cumpere la prețuri mai mari decât alte state și să gestioneze ulterior efectele unei eventuale crize energetice.
Fii la curent cu tot ce contează în business-ul din România și abonează-te la canalul nostru de Whatsapp Forbes Romania.
De asemenea, intră în comunitatea Forbes România de pe Facebook și urmărește cele mai importante știri, analize și noutăți din business-ul local și nu numai.
