România dispune de aproximativ 17,3 miliarde de euro în active investibile deținute de segmentul mass affluent – persoane cu averi financiare cuprinse, în general, între 100.000 și un milion de euro. Problema este însă, după cum spune Kristine Bago, președintele Comitetului de Audit și Evaluare al Fondului Proprietatea și antreprenor în domeniul auditului financiar, că o mare parte din acești bani rămân blocați în numerar, depozite bancare și/sau alte active, fără să contribuie la dezvoltarea economiei și fără să genereze venituri suplimentare pentru proprietarii lor.
Astfel, potrivit acesteia, România pierde o oportunitate importantă de a crea capital și de a stimula piața financiară.
Pe de altă parte, antreprenoarea recunoaște faptul că statul român nu poate obliga oamenii să își plaseze economiile în investiții, însă poate crea stimulente fiscale, campanii de educație financiară și programe care să explice costul real al păstrării banilor în numerar sau în depozite bancare.
Totodată, aceasta explică un fapt binecunoscut și anume că inflația erodează anual valoarea economiilor. Astfel, adaugă ea, un deponent care păstrează 100.000 de euro într-un cont bancar fără un randament care să acopere inflația își pierde, în termeni reali, o parte importantă din avere. Prin urmare, spune Kristine Bago, investirea acestor sume ar putea conserva puterea de cumpărare și, în multe cazuri, ar putea genera câștiguri suplimentare.
Ce s-ar întâmpla dacă acești bani ar fi investiți
Bago propune un scenariu orientativ privind utilizarea celor 17,3 miliarde de euro:
- 50% în acțiuni cu dividende;
- 30% în obligațiuni;
- 15% în investiții imobiliare;
- 5% în fonduri de investiții și ETF-uri, în condițiile în care pe piețele europene accesul investitorilor individuali la produse financiare s-a diversificat considerabil, iar ETF-urile se numără printre cele mai populare instrumente.
La randamente medii considerate prudente, rezultatul ar fi:
În total, observă Kristine Bago, portofoliul ar genera peste 700 de milioane de euro anual, ceea ce înseamnă o pondere de 4% din capitalul inițial.
Impactul asupra Bursei de Valori București
Totodată, președintele Comitetului de Audit și Evaluare al Fondului Proprietatea mai spune și faptul că direcționarea unei părți din aceste active către Bursa de Valori București ar avea efecte importante asupra întregii economii.
Astfel, un aflux de capital ar facilita finanțarea companiilor românești, ar încuraja noi listări și ar crește capitalizarea pieței, iar în același timp, o bursă mai lichidă și mai diversificată ar deveni mai atractivă pentru investitorii instituționali străini.
Asta cu atât mai mult cu cât, potrivit lui Bago, piața de capital reprezintă unul dintre principalele indicatoare urmărite de investitorii internaționali atunci când evaluează atractivitatea unei economii. Astfel, observă ea, este de la sine înțeles faptul că o bursă puternică transmite încredere și poate contribui la atragerea unor investiții suplimentare în România.
Lipsa unei strategii naționale
Pe de altă parte, în opinia lui Kristine Bago, România nu are încă o strategie coerentă care să încurajeze populația să investească, lucru care, sugerează aceasta, este ilustrat inclusiv de situația descrisă anterior, în care chiar acest segment de deținători de active ar putea să fie încurajat să facă acești bani să circule prin investiții, contribuind astfel la creșterea economiei.
Astfel, remarcă aceasta, dincolo de măsurile fiscale, dezvoltarea pieței de capital depinde și de creșterea nivelului de educație financiară. Mai mult, spune Bago, în prezent numeroși români cad victime fraudelor financiare sau evită investițiile din lipsă de informații. Prin urmare, concluzionează ea, o strategie națională care să combine educația financiară, stimulentele fiscale și produse investiționale accesibile ar putea valorifica o parte din capitalul disponibil în economie și ar contribui la dezvoltarea pe termen lung a pieței financiare românești.
