Consiliul Patronatelor Bancare din România (CPBR) a participat la dezbaterea publică „Totul despre ROBOR”, organizată de Societatea de Științe Juridice (juridice.ro) și moderată de av. prof. univ. dr. Radu Rizoiu (Facultatea de Drept a Universității din București, Managing Partner RIZOIU & ASOCIAȚII). Evenimentul a reunit avocați, cadre universitare și economiști care au analizat funcționarea și natura juridică a sistemelor de fixing, aplicarea dreptului concurenței în piețele reglementate, securitatea juridică și încrederea legitimă în raporturile cu autoritățile, acțiunile în despăgubire în materia concurenței, transparența pieței interbancare și standardul de probă necesar pentru angajarea răspunderii civile.
CPBR a subliniat că principiul respectării regulilor trebuie să funcționeze în ambele sensuri: companiile au obligația de a se conforma cadrului legal, iar statul are responsabilitatea de a asigura stabilitatea și predictibilitatea acestuia. În aceste condiții, o companie care respectă integral regulile stabilite de o autoritate competentă trebuie să aibă certitudinea că această conduită nu va fi ulterior pusă sub semnul întrebării ca urmare a unor interpretări divergente sau imprevizibile ale aceluiași cadru normativ de către alte autorități ale statului
„Într-o piață reglementată, încrederea în reguli este esențială. O companie trebuie să poată avea încredere că, dacă respectă reglementările aplicabile, conduita sa nu va fi reinterpretată ulterior într-un mod imprevizibil. Predictibilitatea juridică nu este un lux, ci o condiție de funcționare a piețelor financiare și, în final, o formă de protecție a consumatorului. Dacă o regulă trebuie îmbunătățită, calea corectă este dialogul instituțional și schimbarea pentru viitor, nu sancțiunea retroactivă”, a declarat Georgiana Murgulescu, Director Executiv Relații Juridice & Instituționale CPBR.
Transparența contribuie la protejarea consumatorilor
Participanții la dezbatere au arătat că transparența este un element esențial pentru buna funcționare a piețelor financiare, contribuind la formarea corectă și previzibilă a „prețului” banilor.
Economistul Paul Prisecaru (Intuitive Economics) a atras atenția că, potrivit unui studiu al Băncii Centrale Europene, ascunderea bruscă a acestor informații ar putea crea incertitudine suplimentară în piață. În astfel de situații, participanții pot adopta comportamente mai prudente în stabilirea cotațiilor, ceea ce poate conduce la costuri mai ridicate de finanțare.De pildă, faptul că băncile participante la stabilirarea ROBOR își văd reciproc cotațiile contribuie la protejarea intereselor clienților.
O investigație sau o decizie nu generează automat despăgubiri
Avocații prezenți la dezbaterea juridice.ro au discutat și unele interpretări apărute în spațiul public potrivit cărora despăgubirile ar decurge automat din existența unei investigații sau a unei decizii de sancționare. Întreținerea acestei așteptări este de natură să inducă în eroare consumatorii, deoarece le creează convingerea existenței unui drept cert la despăgubire, deși o investigație, o decizie a unei autorități și acordarea unor despăgubiri reprezintă trei etape juridice distincte, iar existența uneia nu conduce automat la apariția celorlalte.
Nicio instanță nu acordă despăgubiri fără analiza unor elemente esențiale:
– Prejudiciul – reclamantul trebuie să demonstreze că a suferit efectiv o pierdere și să stabilească întinderea acesteia. În speță, ar trebui demonstrat inclusiv modul în care presupusa faptă ar fi influențat nivelul ROBOR și cuantumul prejudiciului pretins.
– Legătura de cauzalitate – trebuie dovedit că pierderea a fost provocată de fapta invocată, nu de evoluția generală a dobânzilor, de politica monetară sau de alți factori economici.
– Sarcina probei – cel care solicită despăgubiri (reclamantul) trebuie să dovedească aceste elemente, nu doar să le afirme.
Experiența altor state confirmă cât de ridicat este acest standard de probă. În Spania, în litigiile referitoare la indicele EURIBOR, instanțele au respins cererile de despăgubire în cazul în care reclamanții nu au putut demonstra legătura dintre dintre încălcarea reținută și costul efectiv al propriilor credite suportat de reclamanți.
Mecanismul ROBOR este un cadru consacrat, accesibil și transparent, care funcționează într-un context sectorial specific, reglementat, administrat și supravegheat de Banca Națională a României. Totodată, acesta este guvernat de reglementările interne ale băncilor, de reguli și de mecanisme de conformitate menite să asigure integritatea procesului.
De asemenea, specialiștii prezenți au precizat că în acest moment nu este disponibilă o decizie motivată, iar opiniile exprimate în cadrul dezbaterii juridice.ro se bazeazăpe informațiile publice și pe dialogul instituțional. Motivarea deciziei Consiliului Concurenței în cazul ROBOR va oferi clarificări suplimentare cu privire la raționamentul autorității.
CPBR reafirmă angajamentul sectorului bancar față de transparență, dialog instituțional și respectarea cadrului legal, precum și disponibilitatea de a contribui, alături de autorități, de mediul academic și de reprezentanți ai profesiilor juridice, la promovarea unei culturi bazate pe reguli clare, coerente și previzibile.
Foto: captură ecran YouTube juridice.ro
