Vara înseamnă vacanță, joacă, piscină, înghețată și mult timp petrecut afară. Pentru copii, este unul dintre cele mai frumoase anotimpuri. Totuși, pentru medicul ORL pediatru, vara vine și cu două provocări medicale și terapeutice: durerea de ureche după baia în piscină/mare, cunoscută popular drept „otita de piscină”, și celebrul „roșu în gât”.
Ambele par afecțiuni „banale”, dar ele ridică multe întrebări și, uneori, sunt tratate greșit acasă. Este important ca părinții să știe ce înseamnă aceste probleme, cum pot fi recunoscute și, mai ales, când este nevoie de consult medical.
articol dr. Angela Crăciunescu, medic primar ORL, IOMC
Ce este, de fapt, otita de piscină?
„Otita de piscină” este denumirea populară pentru o formă de otită externă acută, adică inflamația sau infecția pielii din conductul auditiv extern. Trebuie diferențiată de otita medie acută, cu toate formele ei (congestivă, seroasă, supurată), care afectează timpanul și structurile urechii medii și apare frecvent după răceli.
La copii, otita externă apare mai des vara, deoarece umezeala prelungită în ureche după înot modifică mediul natural din conductul auditiv extern. Pielea se macerează, stratul protector se reduce, iar bacteriile sau, mai rar, fungii, se pot dezvolta mai ușor. Riscul crește dacă micuțul stă mult în apă, dacă înoată zilnic, dacă are obiceiul de a se scărpina în ureche sau dacă se folosesc bețișoare de urechi, care pot provoca mici leziuni ale pielii.
Cum o recunoaștem?
Semnul cel mai des întâlnit este durerea de ureche (otalgia), care se accentuează când se atinge pavilionul urechii sau când se apasă ușor în fața lui. Copilul poate spune că îl doare mai tare când mestecă sau când stă culcat pe partea respectivă.
Pot apărea și:
- senzație de ureche înfundată;
- mâncărime în conductul auditiv extern;
- scăderea auzului, dacă inflamația conductului auditiv este importantă;
- secreții la nivelul conductului auditiv extern (otoree);
- uneori febră, de obicei nu foarte mare.
Un detaliu important: la otita externă, durerea la atingerea urechii este foarte sugestivă. La otita medie, această manevră nu este de regulă dureroasă.
Ce NU trebuie făcut acasă
Din dorința de a ajuta rapid copilul, unii părinți recurg la gesturi care pot agrava problema:
- nu introduceți bețișoare de urechi;
- nu puneți picături intraauriculare fără indicație medicală;
- nu turnați alcool, ulei, apă oxigenată sau alte soluții improvizate;
- nu administrați antibiotic pe cale orală fără recomandarea medicului.
Tratamentul corect depinde de aspectul local și de integritatea timpanului. De aceea, copilul trebuie văzut de medicul ORL, pentru stabilirea tratamentului adecvat.
Cum se tratează corect?
În majoritatea cazurilor, otita externă se tratează local, cu picături auriculare recomandate de medic. Uneori este nevoie și de curățarea delicată a conductului auditiv de către specialist pentru instituirea unui tratament local adecvat. Pentru durere se pot administra antitermice și antiinflamatoare potrivite vârstei, conform recomandării medicale.
Pe durata tratamentului, urechea trebuie protejată de apă. Copilul nu ar trebui să intre în piscină până la vindecare, chiar dacă după 1-2 zile spune că se simte mai bine.
Poate fi prevenită?
De multe ori, da. Câteva măsuri simple ajută mult:
- după baie, urechile se șterg doar la exterior;
- copilul nu trebuie să își curețe urechile cu bețișoare;
- dacă are episoade repetate, medicul poate recomanda măsuri preventive individualizate;
- copiii cu eczeme, dermatită sau alte probleme ale pielii din conductul auditiv extern trebuie monitorizați atent.
Nu orice copil care înoată va face otită, dar umezeala prelungită și traumatismele locale cresc clar riscul.
„Roșu în gât” – semn de boală?
Expresia „roșu în gât” este foarte folosită de părinți, dar, medical, ea descrie doar un aspect: mucoasa faringelui este congestionată, adică mai roșie decât în mod normal. Acest lucru nu reprezintă un diagnostic în sine.
Un copil poate avea gâtul roșu în multe situații, unele dintre acestea fiind mai frecvente:
- faringita acută eritematoasă de etiologie virală și/sau bacteriană;
- amigdalita acută: infecția virală și/sau bacteriană a amigdalelor palatine;
- după expunere la aer foarte uscat;
- în context de respirație pe gură;
- uneori după iritație locală.
Cu alte cuvinte, nu orice „roșu în gât” înseamnă antibiotic.
Când ne gândim la o infecție streptococică?
Una dintre temerile firești ale părinților este infecția cu streptococul
beta-hemolitic de grup A. Acesta poate provoca faringo-amigdalită streptococică, o infecție bacteriană care necesită antibiotic. Tratamentul antibiotic va fi inițiat numai după
evaluare medicală și, ideal, confirmare prin test rapid sau exudat faringian, în funcție de caz.
Semne care pot sugera o astfel de infecție:
- febră mare;
- durere importantă la înghițit;
- amigdale mărite, uneori cu depozite albicioase;
- ganglioni sensibili la nivelul gâtului;
- stare generală alterată.
Totuși, aceste semne nu sunt suficiente pentru ca părintele să decidă singur tratamentul.
Ce este corect să facem?
Dacă micuțul are durere în gât, hidratarea este esențială, cu lichide la temperatură confortabilă (exclus lichide fierbinți sau reci), alimente moi și medicație pentru febră sau durere, adecvată vârstei. Nu se recomandă administrarea de antibiotic fără consult medical. Antibioticul nu ajută în infecțiile virale și poate face mai mult rău decât bine prin reacții adverse și favorizarea rezistenței bacteriene.
Mesaj pentru părinți
Vara nu trebuie privită cu temeri, ci cu mai multă atenție. Otita de piscină și episoadele de „roșu în gât” sunt frecvente, dar nu trebuie tratate „după ureche”. Pentru stabilirea unui diagnostic și inițierea unui tratament, detaliile contează: unde este inflamația, ce o provoacă și cât este de severă. Pentru părinți, regula de aur rămâne simplă: un consult medical ORL la timp previne complicațiile și scurtează suferința copilului. Vara e pentru bucurie, nu pentru panică. Cu puțină prevenție și cu decizii medicale corecte, cei mici se pot întoarce repede la joacă, apă și vacanță.
Simptome alarmante:
- copilul are febră mare sau persistentă;
- refuză lichidele;
- respiră greu;
- are durere intensă;
- apar erupții pe piele;
- starea generală este proastă;
- simptomele persistă sau se agravează.
De ce apare mai des vara?
Vara, copiii trec frecvent de la căldură la aer condiționat, consumă băuturi reci, sunt mai obosiți, dorm uneori mai puțin și intră în contact cu mulți alți copii în tabere, locuri de joacă sau călătorii. Totuși, băuturile reci sau înghețata nu reprezintă cauza unei infecții. Ele pot produce un disconfort local, dar infecțiile sunt provocate de virusuri sau bacterii, nu de temperatura alimentelor.
Cele mai multe episoade de gât roșu la copil sunt de cauză virală. În acest caz, pot apărea și nas înfundat, secreții nazale, tuse, răgușeală sau febră moderată. Evoluția este de regulă autolimitată.
