Obligațiile către farmacii sunt achitate la zi, iar procedura declanșată de Comisia Europeană se referă la întârzieri istorice, nu la situația actuală a plăților, potrivit CNAS.
Casa Națională de Asigurări de Sănătate transmite că acțiunea inițiată de Comisia Europeană împotriva României, vizează întârzieri istorice, nu situația curentă a plăților către farmacii. Contextul european a fost declanșat în urma unei sesizări din aprilie 2024, formulată de un grup de farmacii, care au semnalat întârzierile din perioada anterioară. Potrivit CNAS, România a eliminat aceste întârzieri în intervalul octombrie 2025 – aprilie 2026, efectuând plățile în termenul legal și reducând chiar timpul efectiv de decontare, inclusiv prin achitarea anticipată a unor obligații din ianuarie 2026.
CNAS anunță că este la zi cu plățile pentru medicamente, fiind achitat integral consumul lunii martie. Până la finalul lunii iulie trebuie achitat consumul lunii aprilie, pentru care instituția dispune deja de fondurile necesare acoperirii a aproximativ 63% din total. Pentru diferența de circa 827 milioane lei, CNAS a solicitat Ministerului Finanțelor punerea sumei la dispoziție în timp util, astfel încât obligațiile către farmacii să fie achitate integral și în termen.
Consumul mediu lunar de medicamente în România se ridică la aproximativ 2,4 miliarde lei, reprezentând aproape 40% din cheltuielile lunare ale FNUASS pentru servicii medicale și medicamente, fără a include concediile și indemnizațiile de asigurări sociale de sănătate. Instituția subliniază că situația actuală nu este generată de lipsa fondurilor, ci de constrângerile administrative impuse de Legea bugetului de stat, care limitează plățile la nivelul creditelor bugetare lunare aprobate. Din acest motiv, aceasta a solicitat Ministerului Finanțelor exceptarea bugetului FNUASS de la acest mecanism, având în vedere că serviciile medicale și medicamentele sunt deja furnizate pacienților și au termene legale clare de plată.
Anul 2026 este, potrivit CNAS, primul din ultimele două decenii în care bugetul FNUASS este construit pe baze echilibrate, ceea ce ar trebui să permită efectuarea plăților la termen, cu condiția ca resursele colectate să fie puse la dispoziția instituției fără întârzieri administrative.
CNAS evidențiază și o provocare structurală: creșterea accelerată a consumului de medicamente, cu aproximativ 5 miliarde de lei anual în ultimii trei ani, determinată de accesul tot mai larg la terapii inovatoare. În paralel, principala sursă de finanțare a FNUASS – contribuția CASS – a rămas la nivelul de 10%, ceea ce nu poate susține pe termen mediu dinamica cheltuielilor. În acest context, CNAS reafirmă necesitatea unei reforme profunde a legislației privind prețurile medicamentelor și mecanismele de rambursare, astfel încât România să adopte modele europene care permit procese transparente, eficiente și negocieri flexibile.
Instituția menționează că a inițiat un dialog cu producătorii de medicamente, beneficiind totodată de sprijinul Băncii Mondiale pentru dezvoltarea unor noi mecanisme de finanțare și implementarea unor modele de achiziții centralizate pentru medicamente cu volume mari de utilizare. CNAS consideră că, prin colaborarea cu Ministerul Sănătății, Ministerul Finanțelor, organizațiile de pacienți, producătorii și partenerii internaționali, România poate construi o legislație modernă și sustenabilă, care să asigure acces rapid la terapii inovatoare și să prevină apariția unor situații similare în viitor.
Comisia Europeană a decis să trimită România în fața Curții de Justiție a Uniunii Europene (CJUE), considerând că autoritățile nu au asigurat respectarea termenelor de plată către operatorii de farmacii, așa cum sunt prevăzute în Directiva 2011/7/UE privind combaterea întârzierii în efectuarea plăților.
Procedura de infringement a fost declanșată în aprilie 2024, în urma plângerilor formulate de asociații care reprezintă peste 500 de farmacii independente. România a primit o scrisoare de punere în întârziere, un aviz motivat în februarie 2025 și un aviz motivat suplimentar în ianuarie 2026, însă Comisia consideră că măsurile adoptate de autorități au fost insuficiente.
Fii la curent cu tot ce contează în business-ul din România și abonează-te la canalul nostru de Whatsapp Forbes Romania.
De asemenea, intră în comunitatea Forbes România de pe Facebook și urmărește cele mai importante știri, analize și noutăți din business-ul local și nu numai
