Gruia Stoica
președinte și fondator GRAMPET Group
Proiectele derulate la RELOC Craiova și Electroputere VFU Pașcani nu modernizează doar transportul feroviar. Ele schimbă încrederea României în capacitatea ei de a construi.
Sunteți cunoscut ca un om care a avut constant încredere în potențialul industriei feroviare românești. Ce înseamnă pentru dumneavoastră, din punct de vedere profesional și personal, faptul că două companii din GRAMPET Group au derulat și finalizat la timp două dintre cele mai importante proiecte de modernizare feroviară, finanțate prin PNRR și realizate în România?
Cele două proiecte PNRR încheiate cu succes de GRAMPET Group la RELOC Craiova și Electroputere VFU Pașcani confirmă capacitatea industriei feroviare românești de a implementa proiecte complexe de modernizare a materialului rulant, la standarde europene. Este, în primul rând, confirmarea unei convingeri pe care am avut-o mereu: că industria feroviară românească are oameni capabili, competențe valoroase și resursele necesare pentru a realiza proiecte de anvergură.
Din punct de vedere profesional, este rezultatul a mulți ani de investiții, de răbdare și de încredere acordată unor echipe care au demonstrat că pot performa la cele mai înalte standarde. Iar la nivel personal, este un motiv de mândrie că reușim să readucem România pe șine. Cred cu tărie că aceste proiecte transmit un mesaj simplu: atunci când există viziune, perseverență și încredere în oameni, lucrurile pot fi construite aici, în țara noastră.
În toți acești ani ați construit nu doar un grup de companii, ci și un ecosistem industrial puternic. Cât de important este pentru dumneavoastră faptul că aceste proiecte au fost realizate de specialiști români, în fabrici românești?
În uzinele noastre din Craiova și Pașcani nu au fost efectuate simple reparații, ci reconstrucții și modernizări complete ale vehiculelor feroviare, utilizând tehnologii moderne și respectând toate cerințele europene privind interoperabilitatea, siguranța și performanța.
Faptul că aceste proiecte au fost realizate în România, în fabrici cu tradiție, de către specialiști români, este poate aspectul de care sunt cel mai mândru. Pentru că, în realitate, orice proiect începe și se termină cu oamenii implicați în realizarea acestuia. De la ingineri și proiectanți la electricieni, mecanici, sudori, specialiști în testare, personal administrativ și echipele de suport. Fiecare a avut un rol esențial. Fără munca, seriozitatea și implicarea lor, nu am fi fost astăzi aici.
Le mulțumesc tuturor că au demonstrat că experiența, talentul și determinarea unor echipe românești pot transforma provocări uriașe în reușite, despre care putem vorbi cu fruntea sus oriunde în Europa.
În spatele celor 19 locomotive și 42 de vagoane se află sute de specialiști de la RELOC Craiova și Electroputere VFU Pașcani. Ce v-au demonstrat aceste echipe pe parcursul proiectelor și ce credeți că spune performanța lor despre resursa umană din industria feroviară românească?
Mi-au demonstrat că profesionalismul și dedicarea sunt încă valori foarte puternice în industria românească. Ambele proiecte PNRR au presupus termene ambițioase și responsabilități pe măsură. Însă echipele noastre au ales să demonstreze că se poate. Și au făcut-o prin muncă, cu credința că locomotivele și vagoanele care ies pe poarta acestor fabrici reprezintă mai mult decât un produs industrial. Reprezintă reputația noastră. Reprezintă viitorul transportului feroviar românesc și respectul pentru meseria pe care o practicăm.
Cred că performanța lor spune un lucru esențial: avem în România specialiști extraordinari. Avem oameni pasionați și talentați care pot concura cu oricine atunci când li se oferă încredere și condițiile necesare pentru a-și face meseria. Oameni care și-au dedicat viața acestei industrii și care transmit mai departe cunoștințele și experiența lor, din generație în generație.
În spațiul public se spune adesea că proiectele PNRR sunt prea complexe pentru a fi finalizate în timpul asumat. Ce a făcut diferența în cazul GRAMPET Group astfel încât aceste proiecte să fie încheiate cu succes și în deplină concordanță cu calendarul de livrare agreat inițial?
Cred că diferența a fost făcută cu mult înainte de lansarea acestor proiecte. Planul Național de Redresare și Reziliență nu a creat capacitatea de execuție, ci a oferit oportunitatea de a o valorifica.
GRAMPET Group investește de ani de zile în modernizarea fabricilor, în tehnologii și digitalizare, în dezvoltarea proceselor de producție și în consolidarea unui ecosistem industrial pregătit să răspundă celor mai exigente cerințe ale pieței. Aceste investiții au creat baza pe care au fost implementate proiectele PNRR. La Electroputere VFU Pașcani, de exemplu, am investit peste 30 de milioane de euro în modernizarea uzinei, integrarea noilor tehnologii și dezvoltarea resursei umane, pentru a crea capacitatea necesară implementării unor proiecte de o asemenea anvergură.
Când au fost lansate licitațiile, nu am pornit de la zero. Am pornit cu infrastructura industrială, tehnologia, procesele și experiența deja construite. Am intrat în aceste contracte pregătiți, având deja capacități de producție și echipe consolidate.
În același timp, am tratat fiecare etapă cu maximă responsabilitate. Nu ne-am concentrat doar pe rezultatul final, ci și pe fiecare pas necesar pentru a ajunge acolo. Respectarea termenelor a fost la fel de importantă ca respectarea specificațiilor tehnice. Cred că tocmai această disciplină de execuție a făcut posibilă finalizarea proiectelor conform calendarului de implementare agreat.
Care considerați că au fost cele mai importante oportunități generate de PNRR pentru industria feroviară românească?
Cred că cea mai mare oportunitate a fost aceea de a accelera transformarea. PNRR nu a însemnat doar finanțare. A însemnat modernizarea unui sector care avea nevoie de investiții consistente. A permis introducerea unor tehnologii noi, creșterea standardelor de calitate și dezvoltarea unor produse aliniate cerințelor europene privind mobilitatea verde. A creat cadrul necesar pentru ca industria românească să facă un pas înainte și să demonstreze ce poate realiza.
Un alt aspect foarte important este că a readus în atenție transportul feroviar și rolul său strategic în dezvoltarea sustenabilă a României. Sper ca acesta să fie doar începutul unui proces mai amplu de modernizare și dezvoltare.
După acest succes al echipelor de la Craiova și Pașcani, care este următorul vis pe care îl aveți pentru industria feroviară românească?
Îmi doresc să vedem din ce în ce mai multe proiecte dezvoltate și realizate aici, de specialiști români. Să atragem tineri către această industrie și să le oferim motive să creadă că își pot construi o carieră solidă în țara lor. Poate cel mai mare vis este ca generațiile viitoare să privească industria feroviară nu ca pe o poveste despre trecut, ci ca pe una despre viitor. Pentru că eu cred că viitorul transportului și al mobilității se va construi tot pe șine, iar România trebuie să fie printre cei care îl definesc.
*Conținut sponsorizat