România se remarcă printr-o adopție accelerată a instrumentelor digitale în sănătate, într-un moment în care sistemele medicale europene sunt sub presiune, iar pacienții își asumă tot mai mult rolul de actori principali în gestionarea propriei sănătăți, arată raportul STADA 2026.
Europa traversează o transformare profundă în modul în care oamenii își gestionează sănătatea. Dacă în 2025 STADA Health Report descria un continent în care 96% dintre europeni declarau că le pasă de un stil de viață sănătos, dar doar 51% reușeau să îl mențină, ediția din 2026 arată o schimbare de paradigmă: oamenii nu mai așteaptă ca sistemele medicale să se reformeze, ci își construiesc propriile mecanisme de gestionare a sănătății, iar tehnologia, în special inteligența artificială, devine instrumentul care accelerează această tranziție.
În 2025, raportul sublinia că accesul limitat la prevenție și la servicii de sănătate mintală, alături de o percepție a lipsei de echitate, alimentau frustrarea. În 2026, aceste frustrări se convertesc în acțiune: 94% dintre europeni recurg la automedicație pentru cel puțin unele probleme de sănătate, iar 85% folosesc instrumente de monitorizare, de la aplicații mobile la dispozitive medicale personale. Autonomia devine nu doar o preferință, ci o necesitate într-un context în care 78% dintre europeni spun că se simt în controlul propriei sănătăți. Dar această autonomie nu este egal distribuită: doar 52% dintre cei cu probleme de sănătate mintală simt că își pot gestiona eficient sănătatea, iar 68% dintre cei care se confruntă cu dificultăți financiare resimt același lucru. Diferențele structurale se adâncesc, iar tehnologia devine, pentru mulți, un mecanism de echilibrare.
Presiunea asupra sistemelor medicale rămâne constantă. Satisfacția față de sistemele publice de sănătate este de 56% în 2026, față de 58% în 2025, confirmând stagnarea post‑pandemie. Deficitul de personal medical este perceput ca principală vulnerabilitate structurală de 67% dintre europeni, iar accesul la servicii medicale accesibile este o preocupare pentru 43%. În paralel, 53% observă extinderea problemelor de sănătate mintală, iar 33% dintre europeni nu participă la nicio formă de prevenție. În 2025, 36% declarau că se confruntă cu dificultăți de sănătate mintală, dar doar 7% primeau sprijin de la un terapeut. În 2026, presiunea psihologică se reflectă în comportamente: 59% dintre cei cu sănătate mintală precară se simt copleșiți de volumul de informații medicale, iar 47% dintre europeni se automedichează pentru a evita timpii de așteptare.
În acest peisaj tensionat, 55% dintre europeni folosesc AI, iar 82% sunt deschiși ca AI să joace un rol în îngrijirea lor medicală. Europenii folosesc AI pentru interpretarea diagnosticului (29%), pentru prevenție și stil de viață (23%) și pentru pregătirea consultațiilor (17%). Așteptările europenilor în ceea ce privește tehnologia: 36% cred că AI va monitoriza în timp real bolile cronice, 36% că va gestiona tratamentele, iar 34% că va detecta boli rare. Aproape o treime (31%) consideră că AI ar putea diagnostica mai bine decât medicul, iar 29% cred că ar putea recomanda tratamente personalizate mai eficient.
„Oamenii nu mai sunt pur și simplu pacienți care așteaptă la rând. Ei sunt participanți activi, care combină inițiativa personală, instrumentele digitale și sfaturile profesioniștilor din domeniul sănătății într-un mod complet nou. Toți actorii din sectorul sănătății vor trebui să se adapteze și să răspundă acestor schimbări.” – Peter Goldschmidt, CEO STADA Group
Deschiderea față de AI nu este necondiționată, doar 11% acceptând o consultație AI fără rezerve. Restul vor supraveghere umană: 17% ar folosi AI doar dacă un profesionist validează recomandările, 16% doar ca „second opinion”, iar 13% doar pentru simptome minore. Încrederea este condiționată și de certificare: 25% ar avea încredere într-un diagnostic AI doar dacă este validat de autorități, iar 20% doar dacă explicațiile sunt clare. Raportul subliniază că încrederea are față umană, iar 77% dintre europeni se bazează pe medicul de familie în deciziile privind sănătatea. Chiar și cei mai deschiși la AI preferă ca deciziile finale să fie validate de oameni.
România este unul dintre cele mai interesante studii de caz ale raportului din 2026. Cu o adopție a AI în sănătate de 74%, România se află în avangarda digitalizării, depășind semnificativ media europeană. Această adopție accelerată nu este un fenomen tehnologic, ci un răspuns structural la vulnerabilitățile sistemului medical. Accesul la servicii medicale accesibile este perceput ca principală problemă de către 68% dintre români, cel mai ridicat procent din Europa. Într-un context în care timpii de așteptare sunt mari, prevenția insuficientă, iar presiunea financiară ridicată, românii folosesc AI ca instrument de compensare, nu ca substitut al medicului. Ei caută interpretarea diagnosticului, pregătirea consultațiilor, suport pentru prevenție și monitorizare, într-un ecosistem în care instrumentele digitale devin infrastructură de acces.
Această tendință se suprapune peste o altă particularitate a României: autonomia ridicată în gestionarea sănătății. În 2025, România se afla printre țările cu cea mai bună percepție a propriei sănătăți fizice și cu o convingere puternică privind importanța unei diete sănătoase, chiar dacă exista un decalaj între convingere și acțiune. În 2026, această autonomie se convertește în digitalizare accelerată. Românii nu doar că adoptă AI, ci o integrează în rutina de gestionare a sănătății într-un ritm care depășește multe state europene cu sisteme medicale mai bine finanțate.
În același timp, raportul din 2026 aduce în prim-plan un actor esențial pentru România: farmaciile. Țara noastră are una dintre cele mai dense rețele de farmacii din Europa, iar acestea devin infrastructura naturală pentru integrarea AI în sănătate. Într-o țară în care accesul la medicul de familie este adesea dificil, farmaciile pot deveni punctul de contact hibrid care combină expertiza umană cu instrumentele digitale, oferind atât consultanță, cât și suport tehnologic.
Privind în ansamblu, diferența dintre 2025 și 2026 nu este doar una de cifre, ci una de model. În 2025, Europa era preocupată de un stil de viață sănătos, dar prinsă între intenție și acțiune. În 2026, Europa intră în era autonomiei digitale, în care oamenii își construiesc propriile mecanisme de gestionare a sănătății, iar AI devine instrumentul care le permite să navigheze un sistem suprasolicitat. România se desprinde de media europeană printr-o combinație unică: adopție accelerată a AI, presiune sistemică ridicată, autonomie crescută, rețea extinsă de farmacii și o populație deschisă la instrumente digitale.
„Una dintre cele mai clare concluzii ale acestui raport este că această transformare nu este o soluție temporară pentru un sistem suprasolicitat, ci devine noul model de funcționare. Chiar și în rândul celor mai deschiși față de AI, dorința este de a beneficia de sprijin, nu de a înlocui factorul uman. Farmaciile reprezintă unul dintre cele mai accesibile și mai de încredere puncte de contact ale europenilor cu sistemul de sănătate, iar întrebarea nu este dacă se vor schimba, ci cum vor evolua pentru a combina expertiza umană cu viteza și capacitatea instrumentelor digitale.” – Peter Goldschmidt, CEO STADA Group
Raportul de Sănătate STADA 2026 se bazează pe un studiu online independent realizat de Human8 în perioada februarie–martie 2026, pe eșantioane reprezentative de 500–2.000 de respondenți din 20 de țări, inclusiv România. Grupul STADA, cu sediul în Bad Vilbel, Germania, își desfășoară activitatea pe trei piloni: consumer healthcare, medicamente generice și specialty pharma, și este prezent în peste 100 de țări. În 2025, compania a raportat vânzări de 4,296 miliarde de euro și un EBITDA ajustat de 961 milioane de euro, având 11.670 de angajați la nivel global.
Fii la curent cu tot ce contează în business-ul din România și abonează-te la canalul nostru de Whatsapp Forbes Romania.
De asemenea, intră în comunitatea Forbes România de pe Facebook și urmărește cele mai importante știri, analize și noutăți din business-ul local și nu numai.
