Finanțarea imobiliară se aliniază criteriilor ESG, iar clădirile care respectă standardul NZEB-10% și pot demonstra performanță operațională obțin condiții mai bune de creditare, arată studiul Colliers.
Criteriile de sustenabilitate încep să influențeze direct accesul la finanțare și costul creditelor pentru proiectele imobiliare din România, arată primul studiu Colliers realizat pe baza răspunsurilor a patru bănci comerciale care dețin împreună peste jumătate din activele sistemului bancar românesc, și a două bănci multilaterale de dezvoltare active în sectorul imobiliar. Toate cele șase instituții cer ca necesarul de energie primară al clădirilor noi să fie cu cel puțin 10% sub pragul NZEB, iar proiectele care nu îndeplinesc acest criteriu pierd avantajele finanțării verzi. Un proiect care nu respectă standardul NZEB-10% poate fi în continuare finanțat de o bancă comercială, însă creditul nu va fi, de regulă, încadrat drept finanțare verde.
„Pentru clădirile noi, sustenabilitatea nu mai este verificată la final, ci devine o condiție integrată încă din faza de proiectare. Pentru bănci, alinierea la Taxonomia UE și performanța energetică nu mai reprezintă doar un exercițiu de raportare, ci devin criterii care decid dacă un proiect se califică drept finanțare verde și în ce condiții. Certificările precum LEED și BREEAM le permit dezvoltatorilor să demonstreze clar performanța clădirii și oferă băncilor și investitorilor repere ușor de comparat”. – Oana Stamatin, ESG Chief Officer, Sustainability Services la Colliers
Avantajele financiare pentru proiectele verzi pot ajunge la 1–2 puncte procentuale, în funcție de profilul clientului și de performanța clădirii. Certificările LEED, BREEAM, EDGE sau Green Homes nu sunt obligatorii pentru creditele obișnuite, dar pot deveni decisive pentru încadrarea în portofoliile sustenabile ale băncilor, unele instituții solicitând niveluri precum LEED Gold, BREEAM Excellent sau EDGE Advanced.
Pentru clădirile existente, băncile se uită tot mai mult la performanța reală în exploatare: consumul de energie, emisiile și capacitatea proprietarului de a menține sau îmbunătăți eficiența clădirii. Cinci instituții verifică dacă imobilul se află în top 15% cele mai eficiente clădiri, iar două acceptă clasa energetică A ca reper practic. În paralel, finanțatorii analizează sustenabilitatea la nivel organizațional: strategii ESG, obiective validate științific și raportarea emisiilor, elemente care nu blochează finanțarea, dar pot influența accesul la produse verzi și indică pregătirea companiei pentru cerințele viitoare. În acest context, evaluarea clădirilor existente devine tot mai dependentă de performanța operațională și de evoluția demonstrată în timp.
„Pentru clădirile existente, certificatul energetic și certificarea verde rămân importante, dar nu mai sunt suficiente fără o evaluare continuă a performanței reale în exploatare. Băncile acordă o atenție tot mai mare consumului efectiv de energie, emisiilor generate și calității managementului operațional. De asemenea, analizează și existența unor planuri clare de îmbunătățire, aliniate la traiectorii de decarbonizare precum CRREM. Astfel, proprietățile care pot demonstra performanță constantă, acces la date relevante și un parcurs credibil de reducere a emisiilor vor fi mai bine poziționate pentru a păstra accesul la finanțare verde într-o piață în care acești factori devin decisivi”. – Roxana Isopescu, Director Sustainability Services la Colliers
Studiul mai arată că regulile de finanțare verde sunt cel mai clar definite pentru birouri și retail, unde toate cele șase instituții aplică criterii dedicate, însă acestea se extind rapid și către proiectele industriale și rezidențiale. Evaluarea nu se bazează pe limite numerice fixe de consum sau emisii, ci pe legislație, clasa energetică, Taxonomia UE și regulile interne ale fiecărei bănci, o instituție solicitând deja cel puțin clasa energetică C pentru creditele obișnuite.
În practică, aplicarea criteriilor rămâne dificilă din cauza lipsei datelor, a documentației complexe și a absenței unor repere naționale pentru identificarea celor mai eficiente 15% clădiri. În acest context, dezvoltatorii care pregătesc din timp documentele și pot demonstra performanța reală a proiectului pornesc cu un avantaj, mai ales într-o piață în care diferențele dintre clădirile eficiente și cele care necesită investiții majore se reflectă tot mai clar în costul finanțării, refinanțare și valoarea de piață.
În 2025, piața locală a înregistrat peste 180 de certificări BREEAM și LEED și peste 70 de certificări WELL Health-Safety și Access4you, pentru proiecte totalizând aproximativ 4,6 milioane mp. Clădirile de birouri au concentrat 107 certificări, urmate de proiectele de retail, cu 81, și de segmentul industrial și logistic, cu 59, iar peste 20 de proiecte au obținut cele mai înalte niveluri de certificare, LEED Platinum și BREEAM Outstanding, mai arată datele Colliers.
Fii la curent cu tot ce contează în business-ul din România și abonează-te la canalul nostru de Whatsapp Forbes Romania.
De asemenea, intră în comunitatea Forbes România de pe Facebook și urmărește cele mai importante știri, analize și noutăți din business-ul local și nu numai.
