Inflexiunea creditării companiilor vine într-un an în care creditul privat rămâne peste ritmurile din regiune, finanțarea populației atinge maxime post‑2018, iar calitatea portofoliilor bancare se menține solidă, în pofida unui climat economic marcat de incertitudine atât pe plan intern, cât și internațional.
Dinamica creditului acordat companiilor a schimbat direcția la mijlocul anului, în condițiile în care variația împrumuturilor în lei „a coborât consistent în teritoriul negativ în semestrul II”, după cum arată BNR. Ritmul anual mediu al creditului în lei s-a redus abrupt la 2,4%, de la 8,1% în 2024, în timp ce finanțările în valută au accelerat puternic, ajungând la o creștere de 12,7% în decembrie și la o medie anuală de 10,4%, față de doar 3,9% în anul anterior.
Această divergență a împins ponderea creditului în lei în totalul finanțărilor companiilor la 49,2%, cel mai redus nivel din ultimii ani, într-un context în care dobânzile la creditele noi au rămas ridicate, standardele de creditare s-au înăsprit, iar încrederea firmelor s-a deteriorat pe fondul încetinirii economiei și al retragerii programelor garantate de stat.
Deși stocul încetinește, fluxurile noi de creditare pentru companii au crescut mai mult decât în 2024, susținute de redresarea industriei și a serviciilor, în timp ce agricultura a frânat, iar construcțiile au intrat într-o contracție amplă. Structura pe destinații a rămas similară anilor precedenți, cu aproximativ 80% din creditele noi orientate către industrie și servicii. Pe maturități, dinamica împrumuturilor pe termen mediu și lung s-a reaccelerat la 5,2% ca medie anuală, în timp ce finanțările pe termen scurt și-au redus ritmul la 10,1%, după nivelurile excepțional de ridicate din 2024.
Pe segmentul populației, creditarea a rămas intensă până în luna iulie, când creditele noi pentru locuințe și consum au atins maxime istorice, inclusiv pe fondul devansării achizițiilor înainte de majorarea TVA. Dinamica anuală medie a creditului populației a urcat la 9,2%, cel mai ridicat nivel post‑2018, susținută de veniturile reale încă solide și de scăderea treptată a dobânzilor.
Creditul pentru locuințe a accelerat la 6,5% în decembrie, de la 4,2% în 2024, iar creditul de consum a înregistrat o medie anuală de 13,9%, în pofida unei temperări vizibile spre finalul anului. Ponderea creditului în lei în totalul finanțărilor populației a atins un nou maxim istoric, de 92,6%.
Per ansamblu, dinamica anuală a creditului privat a coborât la 6,2% în decembrie, de la 8,8% la finalul lui 2024, însă media anuală s-a reamplificat la 8,3%, peste ritmurile din Polonia, Cehia și zona euro. Raportul credit/PIB a continuat să scadă, ajungând la 23,3%, în linie cu tendințele din zona euro și Polonia. În același timp, calitatea portofoliilor bancare s-a menținut robustă, rata creditelor neperformante urcând doar marginal la 2,71%.
În ceea ce privește modelul de creștere al României, tranziția globală către vehicule electrice pune presiune pe industria auto europeană, unde România este integrată în lanțurile de producție germane. Exporturile auto către Germania au depășit 18 miliarde euro în 2025, reprezentând aproape 20% din totalul exporturilor de mărfuri. BNR semnalează că „vehiculele electrice necesită un număr semnificativ mai redus de componente mecanice”, ceea ce poate genera redundanțe în capacitățile productive locale.
În IT, exporturile de servicii au depășit 12 miliarde euro, însă România rămâne în urmă la venituri din proprietate intelectuală (sub 0,02 pondere în total exporturi de servicii). Cheltuielile pentru cercetare‑dezvoltare rămân sub 0,5% din PIB, față de peste 1,5% în Cehia.
Exporturile către SUA reprezintă doar 2,5% din total, însă riscul major vine prin Germania, principalul partener comercial. „Persistența unui mediu extern caracterizat prin incertitudini ridicate […] reclamă menținerea unui grad ridicat de vigilență”, subliniază BNR, România fiind expusă la dinamica cererii externe, la costurile importurilor și la condițiile financiare internaționale.
Contextul macro-financiar a fost marcat de decuplarea politicilor monetare. BCE a redus dobânzile cu un punct procentual în prima jumătate a anului, menținând ulterior rata la facilitatea de depozit la 2%, în timp ce Fed a reluat scăderile abia în toamnă, până la intervalul 3,50–3,75%. În regiune, Polonia și Cehia au redus dobânzile, în timp ce Ungaria le-a menținut la 6,50% pe tot parcursul anului, în condițiile unei inflații persistente. În paralel, tensiunile geopolitice și comerciale au rămas ridicate, BNR notând că „la începutul anului 2026, indicatorii de risc geopolitic și de incertitudine […] rămân ridicați în raport cu evoluțiile istorice”.
Fii la curent cu tot ce contează în business-ul din România și abonează-te la canalul nostru de Whatsapp Forbes Romania.
De asemenea, intră în comunitatea Forbes România de pe Facebook și urmărește cele mai importante știri, analize și noutăți din business-ul local și nu numai.
