Expansiunea platformelor internaționale de comerț electronic din afara Uniunii Europene care activează pe piața românească ar putea avea efecte economice semnificative în următorii ani, în absența unor măsuri de reglementare echilibrată.
Potrivit unui studiu realizat de Academia de Studii Economice din București, transmis de Asociația Română a Magazinelor Online (ARMO), această evoluție riscă să reducă valoarea adăugată generată în economie, precum și numărul de locuri de muncă susținute de comerțul local.
Analiza indică faptul că, în scenariul în care platformele din afara UE continuă să se extindă într-un ritm accelerat, fără intervenții corective, impactul asupra PIB-ului României ar putea ajunge la o diminuare de aproximativ 1,78 miliarde de lei în 2026, echivalentul a circa 354 milioane de euro. În același timp, piața muncii ar putea resimți o pierdere de până la 4.630 de locuri de muncă, pe fondul presiunii concurențiale asupra retailerilor locali.
Cum funcționează dezechilibrul din comerțul electronic
Potrivit cercetării, problema principală nu este creșterea comerțului online în sine, ci modul în care valoarea economică este distribuită. Platformele non-UE vând direct către consumatori din România, însă o mare parte din producție, logistică și profit rămâne în afara țării. În aceste condiții, efectele multiplicatoare asupra economiei locale sunt semnificativ mai reduse decât în cazul comercianților români sau europeni.
Datele colectate prin sistemul IOSS arată că vânzările către România realizate de companii din afara Uniunii Europene au atins în 2025 cel puțin 4,4 miliarde de lei, adică aproximativ 875 milioane de euro. Totuși, această valoare este considerată un prag minim, deoarece nu include toate fluxurile comerciale posibile.
Pentru 2026, estimările ARMO indică o creștere de aproximativ 20% a volumului comenzilor către comercianți extracomunitari. În acest context, studiul atrage atenția că retailerii locali, care contribuie direct la bugetul de stat prin taxe, salarii și investiții, sunt expuși unei concurențe asimetrice. În 2024, comerțul electronic românesc susținea aproape 16.000 de locuri de muncă directe, ceea ce evidențiază importanța sectorului pentru economia națională.
Discuții privind taxarea și viitorul reglementării
Studiul mai subliniază că lipsa unui cadru fiscal și concurențial unitar poate amplifica dezechilibrele existente. În acest context, una dintre temele de dezbatere este proiectul legislativ L361/2026, care propune eliminarea taxei de 25 de lei aplicate coletelor din afara UE cu valoare sub 150 de euro.
Această taxă a generat în primele trei luni ale anului aproximativ 32 de milioane de euro la bugetul de stat, conform datelor prezentate de industrie. ARMO susține că eliminarea acesteia ar putea reduce capacitatea României de a gestiona dezechilibrele create de importurile directe prin platforme extracomunitare.
Reprezentanții industriei locale argumentează că nu este vorba despre limitarea comerțului internațional, ci despre aplicarea unor reguli egale pentru toți actorii care operează pe piață. Comercianții români respectă standarde fiscale, reglementări privind siguranța produselor și obligații sociale, în timp ce platformele din afara UE nu contribuie în aceeași măsură la economia locală.
Analiza sugerează că viitorul comerțului electronic în România va depinde de capacitatea autorităților de a echilibra deschiderea pieței cu protejarea competitivității interne.
Fără un cadru clar și uniform, creșterea rapidă a importurilor online ar putea genera pierderi economice și dezechilibre structurale în economie.
