Structurile Agenţiei Naţionale de Administrare Fiscală (ANAF) au stabilit creanţe fiscale de peste 540 de milioane de lei la persoane fizice care nu au putut justifica provenienţa unor venituri şi fonduri utilizate, în urma unor controale efectuate în perioada iulie 2025 – mai 2026, potrivit situaţiei centralizate la nivelul Ministerului Finanţelor.
ANAF: „1.102 acţiuni de control fiscal, creanţe fiscale suplimentare de 540.243.299 de lei şi măsuri asigurătorii de 123.514.438 de lei au fost stabilite în perioada iulie 2025 – mai 2026 de structurile Agenţiei Naţionale de Administrare Fiscală (ANAF) cu atribuţii de verificare a situaţiei fiscale personale. Aceste rezultate reflectă cea mai amplă acţiune din ultimii ani care a vizat verificarea situaţiei fiscale a persoanelor fizice care nu au putut demonstra provenienţa unor venituri, fonduri sau disponibilităţi financiare utilizate pentru achiziţii, investiţii sau depuneri bancare”, conform Agerpres.
Principalele constatări ale inspectorilor, în urma acţiunilor de control din ultimul an, au avut la bază nejustificarea surselor de fonduri utilizate de persoanele fizice pentru: depuneri de numerar în conturile bancare personale şi/sau ale societăţilor la care acestea deţin participaţii; utilizarea de fonduri în numerar pentru achiziţia de bunuri mobile şi imobile; creditări acordate societăţilor; majorări de capital social; deţineri de numerar în ţară şi în străinătate la începutul perioadei verificate; surse de fonduri pretins obţinute în străinătate, care nu au putut fi probate în urma schimbului de informaţii cu autorităţile fiscale din state terţe.
Alexandru Nazare, ministrul interimar al Finanţelor: „Aceste rezultate reconfirmă că mecanismele de analiză de risc şi verificare fiscală susţinute prin utilizarea instrumentelor digitale produc efecte concrete şi contribuie la protejarea veniturilor bugetare. Un sistem fiscal modern şi credibil presupune reguli aplicate uniform, transparenţă şi capacitatea statului de a verifica situaţiile în care există diferenţe semnificative între veniturile declarate şi patrimoniul sau fluxurile financiare ale unei persoane.”
În numeroase cazuri, persoanele verificate au susţinut că sumele utilizate proveneau din fonduri deţinute în numerar, din venituri realizate în străinătate sau din sume primite de la alte persoane fizice.
Verificările efectuate au arătat însă că aceste explicaţii nu au putut fi susţinute prin documente şi mijloace de probă care să demonstreze valoarea sumelor, momentul obţinerii acestora şi existenţa lor efectivă în perioada verificată.
Fii la curent cu tot ce contează în business-ul din România și abonează-te la canalul nostru de Whatsapp Forbes Romania.
De asemenea, intră în comunitatea Forbes România de pe Facebook și urmărește cele mai importante știri, analize și noutăți din business-ul local și nu numai.
