De la Londra la București, iunie 2026 devine luna în care farma globală și regională trece oficial în „execution mode”. Prin tranzacția Biofarm, confirmată oficial prin Decizia ASF nr. 596 din 11 iunie 2026, România intră în harta marilor repoziționări farma și reprezintă un studiu de caz CEE într-un ciclu global de repoziționare accelerată : patent cliff, presiune pe infrastructură și M&A accelerat.
Trei tranzacții aparent disparate, Nuvalent de către GSK, preluarea Firefly Bio de către Johnson & Johnson și oferta publică de preluare a Biofarm de către Polpharma, se aliniază într-o singură logică economică: companiile farmaceutice cumpără portofolii, infrastructură și tehnologie gata validate pentru a compensa presiunea patentelor, pentru a scurta timpul până la venituri și pentru a evita riscurile asociate investițiilor greenfield. Fundalul macro este confirmat de raportul Cushman & Wakefield pentru sectorul life sciences, care arată o piață imobiliară aflată în rebalansare, cu vacancy ridicat și un pipeline de construcții redus, ceea ce împinge industria către consolidare accelerată și achiziții strategice.
În cazul GSK, tranzacția de 10,6 miliarde USD pentru preluarea Nuvalent reprezintă una dintre cele mai clare mutări de „pipeline rebuilding” din ultimii ani. Compania britanică cumpără trei active oncologice: zidesamtinib (ROS1), neladalkib (ALK) și NVL‑330 (HER2), toate aflate în stadii avansate de dezvoltare, cu decizii FDA programate pentru 18 septembrie 2026 și 27 noiembrie 2026.
GSK formulează explicit rațiunea economică a tranzacției: „Achiziția oferă GSK noi oportunități imediate de creștere a vânzărilor […] pe parcursul perioadei de pierdere a exclusivității (2028–2030)”, iar achiziția „se așteaptă să crească vânzările și profitul operațional de bază în 2027 și EPS de bază în 2029”. Cu alte cuvinte, GSK cumpără timp, venituri și stabilitate într-o perioadă în care portofoliul său blockbuster intră în zona critică a pierderii exclusivității. Este o mutare de execuție pură, calibrată pentru a reduce riscul comercial într-un moment în care costul capitalului și presiunea pe inovație sunt la maxime istorice.
Johnson & Johnson operează pe o logică similară, dar pe un alt nivel de maturitate tehnologică. Achiziția Firefly Bio pentru 1 miliard USD aduce în portofoliul J&J platforma Firelink™, o tehnologie de tip degrader antibody conjugate (DAC) destinată tratării tumorilor KRAS-driven, considerate până de curând „undruggable”.
Comunicatul oficial al companiei este explicit: „Johnson & Johnson a încheiat un acord definitiv pentru achiziționarea Firefly Bio […] dezvoltând platforma sa proprie Firelink™ de conjugați de anticorpi degradanți (DAC)”, iar în justificarea științifică se afirmă că „KRAS este considerat, în mod notoriu, o țintă imposibil de tratat cu medicamente […] Credem că platforma Firelink™ va depăși limitele tratamentelor actuale.”
Dacă GSK cumpără active aproape de monetizare, J&J cumpără viitorul: o platformă care poate genera multiple linii terapeutice și poate repoziționa compania în competiția pentru următoarea generație de terapii oncologice. Este o mutare de „future-proofing”, menită să diversifice pipeline-ul.
Aceste tranzacții globale se desfășoară pe fundalul unei piețe imobiliare life sciences aflate într-o fază de ajustare structurală. Raportul Cushman & Wakefield arată că vacancy-ul în huburile life sciences a ajuns la 23,1% la finalul lui 2025, în timp ce pipeline-ul de construcții noi s-a redus la 3–4% din stoc, față de aproximativ 17% în 2023. În același timp, investițiile în active R&D au crescut la 13,5 miliarde USD, cu 28% față de anul anterior.
Cushman sintetizează fenomenul astfel: „Companiile farmaceutice și de biotehnologie și-au intensificat activitatea de fuziuni și achiziții și de licențiere în 2025, în timp ce se pregăteau pentru prăbușirea brevetelor”, iar „Rata locurilor de muncă vacante a crescut la 23,1% […], dar o producție mult mai mică ar trebui să ajute la stabilizarea condițiilor”.
Într-o piață în care costurile de capital sunt ridicate, autorizările durează, iar cererea este volatilă, companiile preferă să cumpere infrastructură existentă și companii funcționale, în loc să construiască de la zero. Iar România devine, prin Biofarm, un studiu de caz regional al aceluiași mecanism.
Preluarea Biofarm de către Polpharma, evaluată la aproximativ 270 de milioane de euro, este confirmată oficial prin Decizia ASF nr. 596 din 11 iunie 2026. Documentul de ofertă publică de preluare voluntară a societății Biofarm S.A., inițiată de Zakłady Farmaceutyczne Polpharma S.A. cuprinde 985.375.350 acțiuni, reprezentând 100% din capitalul social; prețul de cumpărare: 1,3790 lei/acțiune; perioada de derulare: 18.06.2026–15.07.2026. Raportul curent al Biofarm din 6 mai 2026 confirmă angajamentul fondurilor Longshield Investment Group și Lion Capital de a subscrie integral oferta, ceea ce transformă tranzacția într-un exit de peste 1,2 miliarde de lei.
Evaluarea totală a companiei, de aproximativ 1,34 miliarde de lei, reflectă atât valoarea portofoliului de branduri generice, cât și valoarea infrastructurii industriale: una dintre cele mai moderne fabrici GMP din România, recent extinsă și complet operațională.
Pentru Polpharma, liderul pieței farmaceutice din Polonia, achiziția Biofarm reprezintă o mutare strategică de consolidare în Europa Centrală și de Est. Compania preia un portofoliu stabil, cu risc minim de brevet, care generează cash-flow imediat și poate finanța divizia de medicamente biologice (Polpharma Biologics). În același timp, preia o infrastructură industrială certificată european, evitând costurile, birocrația și timpul necesar construirii unei facilități greenfield. Strategia descrisă de Cushman: „buy, don’t build”.
Privite împreună, cele trei tranzacții arată aceeași logică structurală, aplicată pe trei niveluri de scară. GSK cumpără active late-stage pentru a acoperi un patent cliff iminent. J&J cumpără o platformă de generație următoare pentru a-și securiza viitorul în oncologie. Polpharma cumpără portofoliu, infrastructură și poziție de piață într-o economie CEE în creștere. Toate trei sunt răspunsuri la același context: presiune pe brevete, cost ridicat al capitalului, volatilitate în cererea de spații R&D și o piață imobiliară life sciences în rebalansare.
Indiferent dacă vorbim despre 10 miliarde USD la Londra, 1 miliard USD în SUA sau 270 de milioane EUR la București, logica economică este identică: companiile cumpără azi ceea ce nu mai au timp să construiască mâine.
Fii la curent cu tot ce contează în business-ul din România și abonează-te la canalul nostru de Whatsapp Forbes Romania.
De asemenea, intră în comunitatea Forbes România de pe Facebook și urmărește cele mai importante știri, analize și noutăți din business-ul local și nu numai.
