Banca Națională a României (BNR) solicită public Consiliului Concurenței să ofere explicații suplimentare privind decizia de sancționare a zece bănci pentru presupuse practici anticoncurențiale în procesul de stabilire a indicelui ROBOR.
Prin intermediul purtătorului de cuvânt Dan Suciu, instituția susține că o mai bună clarificare a argumentelor economice și juridice care au stat la baza deciziei este necesară pentru a evita interpretările eronate și eventualele efecte asupra stabilității financiare.
Poziția BNR reprezintă prima reacție oficială amplă după anunțarea amenzilor de peste 3,7 miliarde de lei aplicate de Consiliul Concurenței unor instituții bancare implicate în fixingul ROBOR.
Potrivit lui Dan Suciu, investigația nu a vizat în niciun fel activitatea Băncii Naționale în calitatea sa de administrator al sistemului de tranzacționare și de autoritate care stabilește normele și regulamentele pieței monetare.
BNR: ROBOR a crescut din cauza inflației și a contextului economic
Unul dintre principalele argumente prezentate de banca centrală este că evoluția ROBOR din perioada investigată nu poate fi pusă exclusiv pe seama comportamentului băncilor participante la piață.
BNR amintește că între 2021 și 2023 economia globală s-a confruntat cu un val inflaționist puternic, determinat de factori precum criza energetică, problemele din lanțurile de aprovizionare și tensiunile geopolitice. În acest context, băncile centrale din întreaga lume au majorat dobânzile de referință pentru a combate inflația.
„Creșterea, e drept spectaculoasă, din acei ani nu poate fi imputată băncilor, ci unei situații complexe generatoare de inflație globală”, arată BNR.
Oficialii instituției subliniază că ROBOR evoluează în mod normal în jurul ratei de politică monetară stabilite de banca centrală, iar majorările dobânzilor au fost o consecință directă a măsurilor adoptate pentru controlul inflației.
Întrebări adresate Consiliului Concurenței
În comunicatul transmis, BNR formulează mai multe întrebări la care consideră că autoritatea de concurență ar trebui să răspundă public.
Prima dintre acestea vizează aparenta contradicție dintre concluzia că regulamentele și procedurile de fixing ale ROBOR au fost respectate și decizia de sancționare a băncilor. Banca Națională solicită explicații privind prevederile concrete din legislația concurenței care ar fi fost încălcate și modul în care acestea se raportează la regulamentele existente.
O altă nelămurire privește afirmațiile Consiliului Concurenței referitoare la schimbul de informații între bănci. Potrivit BNR, trebuie explicat mai clar cum poate fi considerată transparența excesivă un element anticoncurențial, în condițiile în care lipsa informațiilor și opacitatea sunt, de regulă, asociate cu disfuncționalități ale pieței.
De asemenea, instituția solicită clarificări privind metodologia prin care s-a ajuns la concluzia că anumite „fracțiuni de procent” din nivelul ROBOR ar fi fost influențate de comportamente neconcurențiale.
Cum explică BNR celebra declarație „băncile au sărit calul”
Un punct important al poziției oficiale îl reprezintă explicațiile oferite în legătură cu declarația făcută de guvernatorul Mugur Isărescu în august 2022, când acesta afirma că „băncile au sărit calul în privința ROBOR”.
Potrivit BNR, această afirmație nu reprezenta o dovadă a existenței unor suspiciuni privind manipularea pieței, ci făcea parte din instrumentele obișnuite de politică monetară utilizate de banca centrală.
Dan Suciu explică faptul că astfel de intervenții verbale, cunoscute în literatura economică drept „moral suasion”, sunt folosite frecvent pentru a corecta fluctuațiile temporare ale pieței și pentru a transmite semnale participanților.
„A fost un instrument legitim de reglaj, care a funcționat vizibil, și nimic mai mult”, precizează reprezentantul BNR.
Miza: stabilitatea financiară și încrederea în sistem
Banca Națională avertizează că deciziile Consiliului Concurenței pot avea implicații importante asupra pieței financiare, a creditării și a încrederii în sistemul bancar.
Instituția susține că o comunicare mai detaliată este esențială pentru evitarea apariției unor așteptări nerealiste în rândul debitorilor sau a unor interpretări care ar putea afecta funcționarea pieței.
În final, BNR reafirmă că a colaborat pe tot parcursul investigației cu inspectorii de concurență, punând la dispoziție documentele solicitate și explicând modul de funcționare al pieței monetare. Totodată, banca centrală consideră că gravitatea sancțiunilor și impactul lor potențial justifică publicarea unor explicații suplimentare din partea Consiliului Concurenței, astfel încât opinia publică să înțeleagă pe deplin fundamentul deciziei.
Fii la curent cu tot ce contează în business-ul din România și abonează-te la canalul nostru de Whatsapp Forbes Romania.
De asemenea, intră în comunitatea Forbes România de pe Facebook și urmărește cele mai importante știri, analize și noutăți din business-ul local și nu numai.
