FacebookTwitterLinkedIn

Consiliul Concurenței a sancționat 10 instituții bancare cu amenzi totale de 3,73 miliarde de lei (aproximativ 710 milioane de euro), după ce a concluzionat că acestea au încălcat legislația concurenței prin coordonarea comportamentului în cadrul procedurii de stabilire a indicelui ROBOR.

Potrivit autorității, investigația nu a vizat mecanismul ROBOR în sine și nici reglementările bancare, ci exclusiv comportamentul participanților la procedura de fixing.

„Decizia noastră nu a vizat reglementările sau politicile din sectorul bancar, ci se rezumă exclusiv la comportamentul băncilor în perioada fixingului ROBOR și este bazată, desigur, pe constatarea încălcării regulilor de concurență, nu a altor norme. Decizia de sancționare a fost luată în unanimitate de Plenul Consiliului Concurenței”, a declarat președintele instituției, Bogdan Chirițoiu.

În urma anchetei, Consiliul Concurenței a constatat că băncile participante la stabilirea ROBOR au făcut schimb de informații considerate confidențiale și strategice, în special privind nivelul cotațiilor folosite în procedura de fixing.

Autoritatea susține că, în loc să transmită independent cotațiile ferme, așa cum impun regulile, unele instituții și-au adaptat comportamentul în funcție de informațiile primite de la concurenți.

„Problema apare însă în cazul cotațiilor ferme transmise în perioada de fixing, care trebuie să rămână confidențiale, aspect esențial în cazul maturităților unde volumul tranzacțiilor efective este redus. Având în vedere volumul mare de credite, variații de dimensiunea unei fracțiuni de procent pot genera sume substanțiale”, a explicat Chirițoiu.

Potrivit Consiliului Concurenței, rezultatul fixingului ROBOR este utilizat la calculul dobânzilor pentru o parte dintre creditele acordate atât companiilor, cât și persoanelor fizice. Un nivel mai ridicat al indicelui poate avantaja creditorii, însă afectează direct debitorii ale căror contracte sunt legate de ROBOR.

Cele mai mari sancțiuni au fost aplicate Băncii Transilvania (960,7 milioane lei, inclusiv pentru faptele atribuite fostei OTP Bank România), BCR (577,3 milioane lei), Raiffeisen Bank (442,4 milioane lei), UniCredit Bank (431 milioane lei) și BRD (412,4 milioane lei).

Investigația a fost deschisă la finalul anului 2022 și a inclus procedura de cooperare cu Comisia Europeană. Băncile vor avea la dispoziție 60 de zile de la comunicarea motivării deciziei pentru a prezenta planuri de măsuri destinate eliminării practicilor considerate anticoncurențiale.

Fii la curent cu tot ce contează în business-ul din România și abonează-te la canalul nostru de Whatsapp Forbes Romania.

De asemenea, intră în comunitatea Forbes România de pe Facebook și urmărește cele mai importante știri, analize și noutăți din business-ul local și nu numai.