Economia Republicii Moldova se confruntă cu riscuri tot mai ridicate, iar perspectivele de creștere au fost revizuite în scădere de experții Băncii Mondiale, pe fondul prelungirii crizei energetice și al efectelor conflictelor internaționale asupra prețurilor la energie și îngrășăminte.
Economistul senior al Reprezentanței Băncii Mondiale la Chișinău, Sanja Madzarevic, a declarat că prognoza de creștere pentru anul 2026 a fost redusă la 1,9%, existând însă posibilitatea unor revizuiri suplimentare în jos, scrie bani.md.
„Estimarea noastră a fost revizuită în scădere. Acum ne așteptăm la o creștere de 1,9% în 2026 și considerăm că ar putea fi ajustată și mai mult”, a afirmat aceasta.
Potrivit experților, estimările inițiale se bazau pe o stabilizare mai rapidă a crizei regionale și pe relansarea comerțului în zone afectate, inclusiv în regiunea Strâmtorii Ormuz. Evoluțiile recente arată însă că impactul conflictelor va continua să influențeze economia globală și regională pe termen mai lung.
Banca Mondială avertizează că efectele asupra prețurilor vor persista inclusiv spre finalul anului 2026 și chiar în 2027, în special la energie și îngrășăminte — factori esențiali pentru economia Republicii Moldova, puternic dependentă de agricultură.
Costurile ridicate ale fertilizanților ar putea afecta și următoarele sezoane agricole, exercitând presiune asupra producătorilor și asupra costurilor de producție.
În același timp, inflația este estimată să rămână ridicată inclusiv în 2027. „Vedem inflație persistentă ridicată și în 2027, nu doar în acest an”, a precizat Sanja Madzarevic.
Un alt risc major îl reprezintă prețurile ridicate la energie, care afectează atât populația, cât și competitivitatea economiei și echilibrul extern al țării.
Potrivit evaluării Băncii Mondiale, Republica Moldova continuă să se confrunte simultan cu două dezechilibre importante — deficitul bugetar și deficitul de cont curent — ambele menținute la niveluri ridicate în comparație cu economii similare. Aceste vulnerabilități limitează capacitatea autorităților de a reacționa rapid la eventuale șocuri externe.
„Aceste deficite creează riscuri importante și trebuie gestionate cu atenție”, a avertizat economistul.
Experții mai atrag atenția asupra rigidității cheltuielilor publice, întrucât o parte semnificativă a bugetului este deja destinată salariilor și pensiilor, ceea ce reduce spațiul fiscal pentru intervenții anticriză.
Fii la curent cu tot ce contează în business-ul din România și abonează-te la canalul nostru de Whatsapp Forbes Romania.
De asemenea, intră în comunitatea Forbes România de pe Facebook și urmărește cele mai importante știri, analize și noutăți din business-ul local și nu numai.
