Într-o lume în care volatilitatea a devenit regula, iar predictibilitatea pare tot mai greu de obținut, companiile, guvernele și societățile sunt forțate să își schimbe radical modul de gândire, a spus Costin Ciora, Lector univ. ASE București & Managing Director Ciora Financial Analysis la Forbes Romania Business Fest București 2026.
Aceasta a fost una dintre ideile centrale prezentate de Costin Ciora într-o analiză amplă despre transformările economice globale, riscurile geoeconomice și noua economie a rezilienței.
Mesajul principal este că lumea intră într-o etapă în care modelele economice clasice, bazate pe stabilitate și planificare liniară, nu mai funcționează.
„Nu putem naviga spre viitor folosind exclusiv experiențele trecutului”, spune Costin Ciora. Crizele actuale nu mai seamănă cu cele cunoscute anterior. Dacă în trecut economia funcționa în cicluri relativ previzibile, astăzi companiile operează într-un context dominat de riscuri neciclice și evenimente greu de anticipat.
Conflictele geopolitice, confruntarea geo-economică dintre marile puteri, perturbările din lanțurile de aprovizionare, competiția pentru resurse și accelerarea tehnologică schimbă profund economia mondială.
Potrivit analizelor prezentate, riscurile globale pe termen scurt sunt dominate de confruntarea geo-economică, în timp ce pe termen lung amenințările de mediu revin în prim-plan. Practic, lumea traversează simultan mai multe crize suprapuse: economice, energetice, tehnologice și geopolitice.
Stagnare și incertitudine
Un alt semnal important este încetinirea economiei globale. Statele Unite, Uniunea Europeană și chiar China — considerată ani la rând motorul economiei mondiale — transmit semnale de slăbiciune economică.
În paralel, indicatorii de incertitudine globală ating niveluri istorice. Nici crizele financiare anterioare și nici recesiunile majore nu au generat gradul de volatilitate și nesiguranță pe care îl vedem astăzi.
Această combinație între stagnare economică și incertitudine ridicată schimbă comportamentul companiilor și al statelor. Accentul nu mai cade exclusiv pe creștere accelerată, ci pe capacitatea de adaptare și supraviețuire.
China, Statele Unite și noua ordine economică
Una dintre cele mai relevante transformări este schimbarea echilibrului economic global.
Dacă în anii 2000 Statele Unite și Uniunea Europeană dominau relațiile comerciale globale, astăzi China a devenit principalul partener comercial pentru o mare parte a lumii. Creșterea spectaculoasă a producției industriale chineze și dominația în domenii strategice — de la metale rare până la energie regenerabilă — au schimbat complet balanța economică.
Această repoziționare explică inclusiv revenirea protecționismului economic și valul de taxe vamale introduse în ultimii ani, în special de Statele Unite. Miza nu este doar comerțul, ci controlul tehnologiilor, al resurselor și al lanțurilor globale de producție.
Globalizarea intră într-o nouă etapă
Un alt fenomen evidențiat este încetinirea globalizării. După decenii de integrare economică accelerată, lumea pare să intre într-o etapă mai fragmentată, bazată pe blocuri regionale și alianțe strategice.
Comerțul internațional își reduce ritmul de creștere, iar statele încearcă să își securizeze producția, resursele și infrastructura critică. Pandemia, războiul din Ucraina și tensiunile dintre marile puteri au accelerat această tendință.
În locul globalizării totale apare un model mai degrabă multilateral, în care accesul la piețe și competitivitatea sunt influențate tot mai mult de bariere comerciale, alianțe regionale și interese strategice.
România: între vulnerabilitate și oportunitate
România resimte simultan trei valuri de presiune: contextul global instabil; dificultățile economice europene; problemele interne legate de deficit, inflație și scăderea puterii de cumpărare.
În același timp însă, România are și un avantaj important: experiența adaptării. Economia locală a trecut prin multiple perioade de volatilitate, iar multe companii românești au dezvoltat reflexe de reziliență încă din anii ’90.
Totuși, datele prezentate arată și vulnerabilități serioase: nivel redus al adopției inteligenței artificiale; presiune fiscală în creștere; polarizare economică accentuată; una dintre cele mai ridicate rate ale sărăciei rurale din Uniunea Europeană.
Această realitate creează „două Românii” economice: una foarte dezvoltată și conectată la economia globală și alta vulnerabilă și dependentă de consumul de bază.
AI, energie și securitate: noile motoare economice
Transformarea tehnologică accelerează toate aceste schimbări. Inteligența artificială, securitatea cibernetică, energia și infrastructura digitală devin domenii strategice.
În același timp, AI-ul generează o nevoie uriașă de energie și infrastructură, ceea ce explică investițiile masive în energie regenerabilă și competiția pentru resurse strategice.
De asemenea, capitalul global începe să se repoziționeze către industrii considerate esențiale pentru securitate și reziliență: apărare, energie, tehnologie și cyber security.
Pentru România, aceste transformări pot reprezenta atât un risc de pierdere a competitivității, cât și o oportunitate majoră de dezvoltare în domenii precum digitalizarea și securitatea cibernetică.
Noua regulă: adaptarea
Potrivit lui Costin Ciora economia intră într-o eră în care succesul nu va mai aparține neapărat celor mai mari jucători, ci celor mai adaptabili. Modelul vechi, bazat pe maximizare agresivă și expansiune continuă, este înlocuit treptat de un model construit în jurul rezilienței, care presupune: reziliență financiară; utilizarea inteligentă a datelor; pricing adaptiv; diversificarea piețelor; flexibilitate operațională.
Companiile care vor reuși să combine tehnologia, analiza de date și capacitatea rapidă de adaptare vor avea cele mai mari șanse într-o economie dominată de volatilitate, după cum susține Costin Ciora. În opinia sa, cifrele nu mint niciodată — însă interpretarea lor depinde întotdeauna de cei care le citesc.
Fii la curent cu tot ce contează în business-ul din România și abonează-te la canalul nostru de Whatsapp Forbes Romania.
