În Franţa, ţara gastronomiei şi a stelelor Michelin, Alain Fontaine, preşedintele Asociaţiei franceze a maeştrilor bucătari (AFMR), avertizează asupra riscului „dispariţiei” restaurantelor tradiţionale cu servire la masă, din cauza de fast-food-ului.
Într-un context de inflaţie persistentă, preţurile practicate de fast-food şi raportul cantitate-preţ rămân cele mai mari puncte forte ale acestor restaurante, notează AFP. În medie, un consumator plăteşte între 15 şi 18 euro la un restaurant fast-food, comparativ cu aproximativ 30 de euro la un restaurant cu servire la masă, potrivit lui Bernard Boutboul, directorul firmei de consultanţă Gira Conseil.
„Este vorba mai degrabă despre faptul că noile pieţe care se deschid sunt în principal în sectorul fast-food-ului”, clarifică Francois Blouin, preşedintele companiei de consultanţă Food Service Vision.
Potrivit acestuia, în sectorul restaurantelor tradiţionale, noile deschideri abia acoperă închiderile, în timp ce fast-food-ul a înregistrat o creştere de 6 până la 7% în 2025.
„Dacă suntem atât de populari, acest lucru se datorează faptului că oferim o soluţie adaptată nevoilor, constrângerilor de timp şi limitărilor bugetare, dar şi dorinţelor şi plăcerii consumatorilor”, susţine Esther Kalonji, delegat general al Sindicatului Naţional a al Fast-Food-ului şi Cateringului (Snarr). Dincolo de viteza servirii, Esther Kalonji menţionează „flexibilitatea, accesibilitatea, diversitatea ofertei, transparenţa” şi „capacitatea de a fi disponibil în orice moment al zilei”.
Industria restaurantelor s-a confruntat cu o creştere colosală a preţului materiilor prime, care au înregistrat un avans de 16% între sfârşitul anului 2022 şi sfârşitul anului 2025.
În timp ce restaurantele tradiţionale au transferat în mare măsură această creştere asupra preţurilor lor, cu o creştere medie de 31% a notelor de plată, fast-food-ul (care are costuri de personal mai mici) a limitat creşterea la 5 până la 10%, conform companiei de consultanţă Gira Conseil. Pentru a realiza acest lucru, sectorul şi-a redus marjele de profit.
Şi „în ultimele zece luni, vânzările au fost puţin mai complicate”, în special din cauza „climatului economic oarecum mai sumbru”, a declarat pentru AFP Malik Mensour, directorul operaţional al lanţului de burgeri G La Dalle, care a fost inaugurat în 2014 şi are aproximativ o sută de restaurante, majoritatea francize.
Însă restaurantele tradiţionale reuşesc în continuare să se reinventeze cu concepte de succes: ciorbe, restaurante cu mâncare la discreţie şi oferte de tapas şi mezeluri, menţionează Francois Blouin, care consideră diferitele tipuri de restaurante doar „concurenţi indirecţi”, deoarece răspund nevoilor diferite ale consumatorilor.
Fii la curent cu tot ce contează în business-ul din România și abonează-te la canalul nostru de Whatsapp Forbes Romania.
De asemenea, intră în comunitatea Forbes România de pe Facebook și urmărește cele mai importante știri, analize și noutăți din business-ul local și nu numai.
