Tolga Banyocu, director general adjunct Garanti BBVA, explică modul în care o infrastructură digitală solidă poate genera valoare economică, odată cu noile perspective deschise de tehnologie.
Cum ați defini economia digitală și de ce este tot mai relevantă pentru țări precum România?
Economia digitală nu mai este un sector separat, ci o componentă care traversează toate industriile, schimbând modul în care funcționează companiile, cum ajung serviciile la utilizatori și cum este generată valoarea adăugată. În prezent, generează aproximativ 15% din PIB-ul global și continuă să crească, devenind un motor important al productivității și al dezvoltării economice. Pentru țări precum România, relevanța este cu atât mai mare, deoarece digitalizarea poate accelera ritmul de creștere, poate îmbunătăți competitivitatea și poate crește eficiența, atât în mediul privat, cât și în sectorul public. În același timp, deschide oportunități pentru inovație, investiții și o integrare mai rapidă în lanțurile economice globale.
România a înregistrat progrese semnificative în domeniul infrastructurii digitale. Cum percepeți această evoluție în context european?
În ultimii ani, România a construit o bază digitală solidă. Accesul la internet depășește în prezent 95% dintre gospodării, iar nivelul de utilizare este în jur de 90%, ceea ce înseamnă că problema conectivității este, în mare parte, rezolvată. În acest context, România s-a aliniat la media Uniunii Europene în ceea ce privește accesul, recuperând un decalaj important față de acum un deceniu. Evoluția a fost susținută de extinderea broadbandului mobil, investițiile europene și adopția accelerată din perioada pandemiei, care, împreună, au schimbat modul în care serviciile digitale sunt utilizate în economie.
În același timp, România rămâne sub media UE în mai multe domenii ale digitalizării. Unde vedeți principalele decalaje?
Diferențele sunt vizibile mai ales în modul în care aceste servicii sunt utilizate în practică. Deși indicatorii de conectivitate sunt solizi, gradul de adopție rămâne scăzut în mai multe arii cheie. De exemplu, aproximativ o treime din români folosesc internet banking, comparativ cu aproape 70% la nivel european, iar comerțul online este cu peste 20 de puncte procentuale sub media UE. Decalajul este și mai pronunțat în zona serviciilor publice. Doar aproximativ 10% din români utilizează servicii de e-guvernare pentru a obține informații, față de circa 47% în UE, ceea ce evidențiază atât o vulnerabilitate, cât și un potențial clar. Extinderea utilizării serviciilor de e-guvernare ar aduce beneficii directe pentru cetățeni, inclusiv economii de timp de aproximativ 13 ore pe an, și ar contribui la creșterea eficienței în relația cu instituțiile publice. În esență, provocarea nu mai este accesul, ci integrarea acestor instrumente în activitatea de zi cu zi.
Care sunt elementele care explică aceste diferențe?
Competențele digitale joacă un rol esențial în această tranziție, mai ales în cazul utilizării serviciilor mai complexe. În România, doar aproximativ 32% din populație are competențe digitale, comparativ cu peste 60% în UE, ceea ce influențează direct adopția în mai multe domenii. Totodată, doar aproximativ 18% din români folosesc instrumente de inteligență artificială generativă, față de circa o treime la nivel european, în timp ce lipsa nevoii sau a informării sunt frecvent invocate ca motive. În acest context, utilizarea unor servicii precum platformele financiare sau cele publice rămâne limitată, ceea ce explică de ce adopția este încă inegală, în ciuda unei conectivități solide.
Cum se traduce digitalizarea în impact economic măsurabil?
Digitalizarea are un impact direct asupra creșterii economice și productivității. Sectorul digital evoluează mai rapid decât economia în ansamblu, iar o conectivitate mai bună este asociată cu rate mai ridicate de creștere a PIB-ului. În cazul companiilor, organizațiile care integrează soluții digitale înregistrează creșteri de productivitate de 20-30%, iar IMM-urile își pot accelera dezvoltarea și pot accesa mai ușor piețele internaționale. Digitalizarea contribuie la crearea de locuri de muncă și la o incluziune financiară mai largă. De asemenea, susține dezvoltarea ecosistemelor de inovație, întrucât economiile mai digitalizate tind să atragă investiții și companii orientate spre tehnologie.
„Tehnologia oferă oportunitatea de a accelera dezvoltarea și de a reduce decalajul față de economiile mai avansate, dacă este valorificată eficient.”
Ce rol joacă tehnologia în transformarea acestui potențial în progres real?
România se află într-un punct de inflexiune din punct de vedere digital, având deja o bază solidă, cu acces aproape universal la internet și un grad ridicat de utilizare a soluțiilor mobile. În acest context, accesibilitatea tot mai mare a acestor tehnologii schimbă ritmul de dezvoltare, pe măsură ce instrumente precum inteligența artificială devin mai ușor de utilizat și mai răspândite, reducând barierele de adopție. Acest lucru creează condițiile pentru un progres mai rapid, inclusiv în domeniile unde încă există diferențe, iar tehnologia devine astfel un factor-cheie pentru accelerarea dezvoltării și reducerea decalajului față de economiile mai avansate.
Sectorul financiar este adesea considerat un pionier al digitalizării. Cum este poziționată România în acest domeniu?
Sectorul financiar este unul dintre domeniile în care digitalizarea avansează cel mai rapid, pe plan local și internațional. În România, acest lucru se vede în dezvoltarea serviciilor de digital banking și a soluțiilor fintech, dar și într-o orientare tot mai puternică spre utilizarea mobilului. Zona de retail banking este deja bine poziționată, oferind premise favorabile pentru dezvoltare, iar apariția unor modele complet digitale, inclusiv neobănci cu procese rapide de onboarding și servicii simplificate, contribuie la schimbarea așteptărilor clienților și la accelerarea adopției.
Care sunt prioritățile pentru România în următoarea etapă a dezvoltării digitale?
Diferența va veni din modul în care digitalizarea este integrată în activitatea de zi cu zi, atât la nivel individual, cât și în companii. Utilizarea mai largă și mai eficientă a serviciilor disponibile presupune un efort coordonat, cu accent pe dezvoltarea competențelor, accelerarea digitalizării serviciilor publice și continuarea transformării sectorului financiar. Educația va avea un rol esențial, începând de la vârste timpurii și continuând pe tot parcursul vieții profesionale. Introducerea alfabetizării digitale, inclusiv a competențelor legate de AI, încă din primii ani de școală, alături de programe de reconversie pentru adulți, va fi critică pentru reducerea decalajelor. În paralel, investițiile în infrastructură, sprijinul pentru inovație și o evaluare mai clară a progresului digital vor fi necesare pentru ca această tranziție să genereze rezultate concrete. În acest context, România are oportunitatea de a accelera dezvoltarea și de a-și consolida poziția în economia digitală europeană.
____
* conținut sponsorizat
Material publicat în ediția mai 2026 Forbes România
