Dimitrios Georgiopoulos
Vicepreședinte senior Merck pentru Europa Centrală
Pe fondul scăderii natalității în Europa, Dimitrios Georgiopoulos, vicepreședinte senior Merck pentru Europa Centrală, spune cum poate industria ajuta: terapii moderne și politici care susțin familia.
În calitate de vicepreședinte senior și director Merck pentru Europa Centrală, conducând operațiuni într-o zonă europeană complexă și diversă, cum definiți viziunea strategică pentru această regiune și care sunt forțele care influențează cel mai mult peisajul farmaceutic în timp ce construiți această viziune?
Obiectivul meu este să consolidez regiunea ca motor al excelenței științifice și al inovării responsabile într-un context în rapidă transformare. Europa se confruntă cu schimbări profunde: reforme legislative prin intermediul Legislației farmaceutice generale, Legii privind medicamentele critice și Strategiei UE în domeniul științelor vieții; presiune concurențială din partea regiunilor care accelerează cercetarea și dezvoltarea; și schimbări demografice, inclusiv scăderea natalității, îmbătrânirea populației și creșterea așteptărilor generațiilor tinere în ceea ce privește viitorul și bunăstarea. Aceste forțe sunt agravate de instabilitatea geopolitică care afectează reziliența aprovizionării, progresele tehnologice în domeniul inteligenței artificiale și terapiile avansate care necesită abordări de reglementare mai agile. Este un moment crucial: Europa poate recâștiga poziția de lider în domeniul științelor vieții sau riscă o erodare și mai mare. Compania Merck are adânci rădăcini europene și o prezență substanțială în domeniul cercetării și dezvoltării, se angajează să fie parte a soluției, aducând inovația mai aproape de pacienți prin lanțuri de aprovizionare rezistente și predictibile, extinzând noile tehnologii și asigurând un acces mai rapid și mai echitabil la terapii inovatoare în domeniul fertilității, bolilor cardiovasculare, cancerului, bolilor neurologice și rare. Obiectivul meu este de a contribui la consolidarea competitivității Europei unde inovația să prospere, sistemele de sănătate să se îmbunătățească, iar pacienții să beneficieze cât mai devreme de aceste progrese.
Din perspectiva dumneavoastră, unde se situează România în comparație cu alte ecosisteme de sănătate din Europa și care sunt cele mai bune practici care ar putea accelera dezvoltarea sa?
România dispune de o expertiză medicală solidă și de o deschidere tot mai mare către inovare. Un aspect important este faptul că țara demonstrează o voință sinceră de a se angaja în parteneriate strategice, un factor esențial pentru creștere. Cu toate acestea, termenele de acces la terapiile inovatoare (828 de zile în indicele WAIT) și constrângerile de finanțare rămân o provocare. Țara are un potențial neexploatat în domeniul cercetării clinice. Extinderea participării la studiile clinice internaționale ar accelera accesul pacienților, ar atrage investiții, ar consolida infrastructura de cercetare și ar reține talentele. Accelerarea digitalizării, îmbunătățirea predictibilității sistemului de rambursare și promovarea unui dialog structurat între sectorul public și cel privat ar spori și mai mult competitivitatea. Industria farmaceutică, poziționată ca sector strategic pentru o economie modernă și competitivă, poate deveni nu numai un factor care contribuie la îngrijirea sănătății, ci și un motor al creșterii economice, al inovării și al ocupării forței de muncă cu valoare ridicată.
„Angajatorii au un rol esențial în abordarea provocărilor demografice. Sprijinirea fertilității nu este doar un beneficiu, ci o investiție strategică.”
Ratele fertilității continuă să scadă în întreaga Europă, inclusiv în România. Cum vedeți implicațiile economice și sociale pe termen lung ale acestei schimbări demografice?
Media europeană de 1,38 nașteri pe femeie rămâne cu mult sub nivelul de 2,1 necesar pentru stabilitate. România oscilează în jurul valorii de 1,6 – numărul nou-născuților a scăzut recent la aproximativ 155.000 pe an, cel mai mic nivel din ultimele decenii. Scăderea fertilității se traduce prin reducerea forței de muncă, accelerarea îmbătrânirii populației și creșterea presiunii asupra sistemelor de pensii și de sănătate. Dincolo de aspectele economice, declinul demografic afectează coeziunea socială, echilibrul intergenerațional și reziliența națională pe termen lung. Abordarea acestei probleme necesită politici publice coordonate, locuri de muncă favorabile familiei și o mai mare conștientizare a sănătății reproductive.
Care este rolul MERCK în promovarea tratamentelor de fertilitate și de ce acest domeniu rămâne important din punct de vedere strategic și social pentru companie?
Fertilitatea rămâne o arie terapeutică strategică pentru Merck deoarece reflectă atât excelența științifică, cât și relevanța socială. Potrivit OMS, unul din șase adulți la nivel global se confruntă cu infertilitatea, însă accesul la tratamente de înaltă calitate rămâne limitat. Ambiția noastră nu este doar să inovăm, ci să îmbunătățim întregul proces al fertilității, sprijinind medicii, reducând povara emoțională pentru pacienți, sensibilizând opinia publică cu privire la sănătatea reproducerii și promovând standarde de îngrijire mai bune.
Fertilitatea nu ține doar de știință sau tratament – ține de oameni. În calitate de lider în acest domeniu, înțelegem povara emoțională și financiară pe care o poate aduce infertilitatea. La Merck, sprijinim persoanele prin programul nostru global Fertility Benefit, disponibil pe toate piețele, inclusiv în România, oferind servicii de diagnosticare, tratamente FIV, terapii hormonale și consiliere psihologică. Angajatorii au un rol esențial în abordarea provocărilor demografice. Sprijinirea fertilității nu este doar un beneficiu, ci o investiție strategică. În România, dincolo de propria noastră organizație, ne implicăm activ în dialogul privind parteneriatele public-privat pentru a promova pe scară mai largă politici favorabile familiei la locul de muncă.
Analizând parcursul dumneavoastră în calitate de lider, care sunt experiențele-cheie care v-au modelat modul de abordare a transformării și ce sfaturi ați oferi următoarei generații de lideri din domeniul sănătății?
Înapoi privind, trei experiențe mi-au modelat modul de abordare. Încă de la începutul carierei mele ca medic internist și cardiolog, am învățat că asistența medicală se referă, în ultimă instanță, la oameni – nevoile lor, poveștile lor, urgențele lor. Trecerea la industria farmaceutică, acum 15 ani, mi-a arătat complexitatea procesului de transfer al inovației din laborator către pacient și puterea colaborării interfuncționale. Iar gestionarea transformărilor la nivel global – de la Novartis la Merck, de la director global de franciză la poziția actuală de director al 27 de piețe europene – mi-a întărit convingerea că schimbarea durabilă necesită atât claritate strategică, cât și investiții reale în oameni. Sfatul meu pentru generația următoare? Rămâneți curioși, rămâneți umili, rămâneți aproape de pacienți. Știința va evolua, reglementările se vor schimba, dar liderii care combină empatia cu perspicacitatea în afaceri și curajul de a inova vor conduce transformarea de care are cu adevărat nevoie asistența medicală.
*conținut sponsorizat
