FacebookTwitterLinkedIn

Motorul exporturilor chineze a încetinit semnificativ în luna martie, războiul din Orientul Mijlociu provocând majorarea costurilor cu transportul şi energia.


A doua mare economie mondială a beneficiat anul acesta de cererea ridicată de electronice alimentată de AI (inteligenţă artificială), sporind aşteptările că ar putea fi depăşit excedentul comercial record înregistrat de China anul trecut, de 1.200 miliarde de dolari, transmite Reuters, citată de Agerpres.

Dar conflictul a perturbat creşterea economiei globale, China rămânând în mod special vulnerabilă, deoarece se baza pe cererea externă pentru a compensa incapacitatea prelungită de a redresa consumul pe plan intern.

Datele vamale publicat marţi arată că exporturile au crescut cu doar 2,5% în martie, cel mai redus nivel din ultimele cinci luni, şi mult sub avansul de 21,8% din perioada ianuarie-februarie. Economiştii intervievaţi de Reuters se aşteptau la o expansiune de 8,3%.

„Creşterea exporturilor către destinaţiile majore a încetinit la toate nivelurile. Cred că excedentul comercial al Chinei se va reduce anul acesta deoarece ţara nu poate transfera complet consumatorilor străini costurile provocate de creştere a preţurilor la energie”, a apreciat Zhiwei Zhang, economist şef la Pinpoint Asset Management, care atribuie declinul incertitudinilor globale provocate de războiul din Iran.

Indiciile sunt deja evidente: excedentul comercial al Chinei în martie s-a situat la doar 51,13 miliarde de dolari, mult sub previziunile de 108 miliarde de dolari.
O creştere semnificativă, de 27,8%, a importurilor – cea mai puternică începând din noiembrie 2021 – a afectat echilibrul. Analiştii se aşteptau la un avans de 11,2% al importurilor, după o creştere de 19,8% în perioada ianuarie-februarie.

Statutul Chinei de cel mai mare producător şi importator de energie din lume o face acut expusă la un şoc energetic global. Sursele diversificate şi rezervele mari de petrol oferă o anumită protecţie, însă incertitudinea privind durata conflictului din Orientul Mijlociu riscă să submineze cererea pentru cipuri şi servere alimentată de AI, afectând perspectivele de creştere.

Chiar şi China, criticată în ultimii ani de partenerii comerciali pentru subvenţiile şi preţurile reduse, nu este izolată de impactul asupra puterii de cumpărare a clienţilor, pe fondul creşterii costurilor cu combustibilii şi cu transportul.

Datele separate privind PIB-ul care vor fi publicate joi ar urma să arate o oarecare revigorare a creşterii în primul trimestru din 2026, dar pe ansamblul acestui an avansul economiei ar urma să încetinească la 4.6%, de la 5% anul trecut, în linie cu ţinta oficială de 4,5% – 5%.

Mărfurile cineze vor fi “chiar şi mai competitive” deoarece şocul energiei “duce în majoritatea ţărilor la creşterea preţurilor” mai mult decât în China, susţine Chen Bo, cercetător la Institutul de Studii din Asia de Est al Universităţii Naţionale din Singapore. Acesta se aşteaptă la majorarea cererii globale pentru vehicule electrice produse în China.

Fred Neumann, economist-şef pentru Asia la HSBC, a spus că statul asiatic ar putea beneficia de pe urma deciziei adoptate la începutul anilor 2000 de a constitui stocuri de materii prime, ceea ce ar putea atenua impactul şocurilor asupra preţurilor materiilor prime la poarta fabricii.

Exporturile Chinei de produse petroliere rafinate au crescut în ritm lunar cu 20,5%, totalizând 4,6 milioane tone metrice.

Perturbările liniilor globale de aprovizionare cu energie vor fi resimţite în China, chiar dacă fenomenul încă nu se regăseşte în date. Importurile de gaze naturale au scăzut în martie 10,7% în ritm anual, cel mai redus nivel începând din octombrie 2022, conform datelor ICIS, Kpler şi Vortexa. Şi importurile de ţiţei au scăzut în ritm anual cu 2,8%. Datele sunt afectate de efectele sezoniere al celebrării Anului Nou Lunar, a explicat Xu Tianchen, economist la Economist Intelligence Unit, fabricile fiind închise pentru ca muncitorii să celebreze.

„Aceste evoluţii explică declinul din sectoarele cu valoare adăugată scăzută, care sunt dependente de muncitorii migranţi”, a adăugat Xu.

De asemenea, datele sunt distorsionate deoarece fabricile din China s-au grăbit anul trecut să-şi majoreze livrările înaintea termenului limită din 2 aprilie care viza impunerea taxelor vamale americane.

Fii la curent cu tot ce contează în business-ul din România și abonează-te la canalul nostru de Whatsapp Forbes Romania.