România este printre economiile vulnerabile la șocul energetic.
Escaladarea conflictului din Orientul Mijlociu readuce în prim-plan una dintre cele mai sensibile vulnerabilități ale economiei globale: dependența de fluxurile energetice care tranzitează Strâmtoarea Hormuz. Potrivit unei analize realizate de Allianz Trade, blocarea acestei rute strategice ar putea genera un nou șoc economic global, cu efecte rapide asupra inflației, creșterii economice și stabilității piețelor financiare.
Chiar și într-un scenariu de perturbare limitată, tensiunile geopolitice au început deja să se transmită către piețe. Evoluția conflictului va determina dacă economia mondială se confruntă doar cu un episod temporar de volatilitate sau cu o schimbare mai profundă a echilibrului economic global.
Durata unei eventuale blocări a traficului prin Strâmtoarea Hormuz reprezintă factorul decisiv în evaluarea impactului economic. Analiștii Allianz Trade estimează că o întrerupere de până la două luni ar putea crește inflația medie în piețele emergente cu aproximativ 0,8–1 punct procentual.
Primele efecte economice sunt resimțite în statele din apropierea conflictului. Într-un scenariu de perturbare temporară, produsul intern brut ar putea scădea cu aproximativ 3 puncte procentuale în Arabia Saudită și cu 4,3 puncte procentuale în Emiratele Arabe Unite, pe fondul scăderii turismului și al reducerii temporare a exporturilor energetice.
Totuși, o stabilizare relativ rapidă a situației ar permite o revenire puternică. Allianz Trade estimează că economia Arabiei Saudite ar putea reveni la o creștere de 6,5%, iar cea a Emiratelor Arabe Unite la 7,6%, în timp ce la nivelul întregului Consiliu de Cooperare al Golfului recuperarea ar putea ajunge la 6,4% până în 2027.
Istoria oferă exemple relevante. În timpul războiului petrolier dintre Iran și Irak din anii ’80, amenințarea închiderii Strâmtorii Hormuz a limitat creșterea economică a Arabiei Saudite la doar 0,5% anual între 1981 și 1988.
De la șoc de preț la criză de aprovizionare
Primele efecte ale conflictului s-au transmis prin creșterea rapidă a prețurilor la energie. În prima săptămână a escaladării tensiunilor, prețul petrolului a urcat temporar la 120 de dolari pe baril, înainte de a reveni în jurul valorii de 80 de dolari. În prezent, cotațiile rămân cu aproximativ 15% peste nivelul anterior conflictului.
Chiar și în cazul unei perturbări scurte, impactul asupra pieței energiei ar putea dura mai multe săptămâni, deoarece lanțurile de producție și aprovizionare au nevoie de timp pentru a reveni la nivelurile anterioare. În scenariul de bază, analiștii estimează stabilizarea petrolului în jurul valorii de 70 de dolari pe baril, nivel cu aproximativ 16% peste referința anterioară crizei.
În cazul unui blocaj prelungit al Strâmtorii Hormuz, efectele ar putea deveni sistemice, transformând un simplu șoc de preț într-o criză globală de aprovizionare cu energie.
România, printre economiile cele mai expuse
Impactul șocului energetic nu este uniform la nivel global. Analiza Allianz Trade arată că economiile din Europa Centrală și de Est, inclusiv România și Ungaria, sunt printre cele mai vulnerabile din cauza dependenței ridicate de importurile de energie.
În același timp, alte economii emergente precum Thailanda sau Chile sunt expuse la riscuri similare, în timp ce exportatorii de petrol – Nigeria, Columbia sau Brazilia – ar putea beneficia de prețuri mai ridicate ale energiei.
Pentru statele cu dezechilibre macroeconomice, cum sunt deficitul fiscal sau dependența energetică ridicată, prelungirea conflictului ar putea accentua presiunile asupra economiei. În acest context, România, alături de Polonia sau Tunisia, se numără printre economiile care ar putea resimți cel mai puternic efectele unui șoc energetic prelungit.
Piețele emergente, între reziliență și volatilitate
Escaladarea tensiunilor a avut deja efecte vizibile asupra piețelor financiare. Majoritatea monedelor din piețele emergente s-au depreciat, în special în țările cu deficite externe ridicate și dependență energetică mare.
În perioada 27 februarie – 13 martie, lira egipteană s-a depreciat cu 9,2%, forintul maghiar cu 8%, iar zlotul polonez cu aproape 5%. Presiuni similare s-au observat și în Asia și America Latină, în contextul creșterii prețului petrolului și al aprecierii dolarului.
Cu toate acestea, indicatorii fundamentali ai multor piețe emergente rămân solizi. În 2025, fluxurile de capital către aceste economii au atins 410 miliarde de dolari, aproape dublu față de anul precedent, iar fondurile de obligațiuni au înregistrat primele intrări nete anuale din 2021.
Investitorii devin mai selectivi
Perspectivele pentru 2026 depind în mare măsură de durata conflictului. Într-un scenariu limitat, piețele ar putea reveni relativ rapid la nivelurile anterioare escaladării tensiunilor. Totuși, investitorii devin mai prudenți și alocă capitalul selectiv, în funcție de expunerea fiecărei economii la riscul energetic.
În cazul unui conflict prelungit, ar putea avea loc o repoziționare globală către active considerate mai sigure, iar economiile cu vulnerabilități ridicate – precum Egipt sau Pakistan – ar putea înregistra ieșiri semnificative de capital și presiuni valutare.
În acest context, piețele diferențiază tot mai clar între economii, în funcție de dependența energetică, stabilitatea macroeconomică și capacitatea de a absorbi un nou șoc inflaționist.
Fii la curent cu tot ce contează în business-ul din România și abonează-te la canalul nostru de Whatsapp Forbes Romania.