Cantitatea este echivalentul unui camion plin cu mâncare, asta în timp ce peste 27% din populaţie se află în risc de sărăcie şi excluziune socială, potrivit Federaţiei Băncilor pentru Alimente din România (FBAR).
„România trăieşte zilnic un paradox dureros: în timp ce peste 27% din populaţie se află în risc de sărăcie şi excluziune socială, având dificultăţi în a-şi asigura o masă completă zilnic, la nivel naţional aruncăm peste 3,4 milioane de tone de alimente în fiecare an (2022). Statistic, asta înseamnă că un camion plin cu mâncare ajunge la gunoi în fiecare minut”, se menţionează în comunicat.
Federaţia atrage atenţia asupra unor percepţii greşite care contribuie la risipa alimentară şi propune câteva soluţii simple pentru reducerea acesteia.
Potrivit organizaţiei, una dintre cele mai răspândite idei este aceea că risipa alimentară ar fi generată în principal de supermarketuri, iar la nivelul gospodăriilor problema ar fi minoră.
“Risipa alimentară e generată de supermarketuri. La mine în casă nu prea se aruncă mâncare”, arată FBAR, subliniind că acesta este unul dintre cele mai răspândite mituri privind risipa alimentară.
În realitate, studiile arată că gospodăriile sunt responsabile pentru o parte covârşitoare a cantităţii de hrană aruncată. Cumpărăturile impulsive şi lipsa de organizare duc adesea la pierderea evidenţei produselor din frigider. Pentru a conştientiza acest lucru, specialiştii recomandă testul “Puşculiţa risipei”: un borcan în care să fie pusă contravaloarea alimentelor aruncate, pentru a vedea la finalul lunii cât costă lipsa de organizare.
O altă percepţie greşită des întâlnită este aceea că alimentele aruncate nu ar avea un impact asupra mediului.”Mâncarea este biodegradabilă, deci dacă o arunc la gunoi nu poluează”, notează organizaţia.
În realitate, atunci când hrana ajunge la groapa de gunoi şi se descompune, eliberează metan, un gaz cu efect de seră extrem de puternic. În plus, odată cu un aliment aruncat sunt irosite şi resursele necesare pentru producţia, ambalarea şi transportul acestuia, precum apa, energia şi munca umană, se mai arată în comunicat.
De asemenea, multe alimente ajung la gunoi din cauza confuziei privind etichetele de pe ambalaj.”Dacă a trecut data de pe ambalaj, produsul e periculos şi trebuie aruncat imediat”, se mai precizează în document.
Specialiştii subliniază că trebuie făcută diferenţa între “a se consuma până la”, care indică siguranţa alimentară şi este folosită, de exemplu, la carne sau lactate, şi “a se consuma de preferinţă înainte de”, care se referă la calitatea optimă a produsului. Produse precum pastele, orezul, conservele sau cafeaua pot fi consumate şi după această dată, dacă ambalajul este intact.
Totodată, prevenirea risipei nu presupune măsuri complicate, ci câteva obiceiuri simple de organizare.
“Să previi risipa e prea complicat, ia prea mult timp şi nu face o diferenţă reală”, susţin reprezentanţii organizaţiei. În realitate, organizarea inteligentă necesită doar câteva minute pe săptămână.
Printre soluţiile recomandate se numără aplicarea regulii FIFO (First In, First Out) în frigider, crearea unei zone pentru produsele care trebuie consumate cu prioritate, rehidratarea legumelor ofilite în apă cu gheaţă sau congelarea ingredientelor rămase în tăviţe pentru gheaţă, se mai precizează în document.
Fii la curent cu tot ce contează în business-ul din România și abonează-te la canalul nostru de Whatsapp Forbes Romania.