Revizuirea legislației naționale în domeniul construcțiilor și urbanismului, precum și actualizarea Planului Urbanistic General al Bucureștiului, ar putea crea un nou cadru pentru dezvoltarea proiectelor rezidențiale destinate închirierii, a declarat Mihai Munteanu, noul director executiv al Direcției de Urbanism din cadrul Primăriei Capitalei, la conferința organizată de Bonard pe 3 martie.
„Anul acesta va avea loc o schimbare masivă în legislație, prin revizuirea codurilor de urbanism și construcții. La nivel local, una dintre priorități este actualizarea Planului Urbanistic General, pentru a pune dezvoltarea orașului pe un traseu mai clar”, a afirmat Munteanu.
El a subliniat că administrația locală intenționează să încurajeze proiecte care pun accent pe calitatea vieții, nu doar pe maximizarea suprafețelor construite. „Prea mulți dezvoltatori înțeleg prin calitate un apartament frumos și zero preocupare pentru spațiile din jur. Există o piață neexploatată pentru proiecte cu mai puțini metri pătrați, dar cu o calitate mai mare a vieții”, a spus reprezentantul Primăriei.
Contextul discuției a fost dezvoltarea segmentului rented residential, prezentat de Bonard ca o clasă de active în plină expansiune în Europa. Samuel Vetrak, CEO al companiei, a arătat că în București există doar 11 proiecte instituționale relevante, în timp ce alte capitale europene au de cinci până la zece ori mai mult stoc.
„Este un moment oportun pentru a introduce programe diferite, nu doar dezvoltări care urmăresc maximum de metri pătrați și maximum de profit”, a spus Munteanu, adăugând că administrația este dispusă să susțină o strategie urbană care să permită astfel de proiecte.
Potrivit datelor prezentate la conferință, în București există un bazin de peste 200.000 de potențiali chiriași – studenți locali și internaționali, precum și expați – care au nevoie de locuințe temporare, bine conectate la transportul public.
În segmentul PBSA (Purpose Built Student Accommodation), chiria medie pentru un studio de 20 mp este de aproximativ 420 euro în București, față de 826 euro în Varșovia. Diferența sugerează un potențial de creștere, dar și un decalaj de dezvoltare.
Munteanu a invocat experiența din Sectorul 6, unde în ultimii ani au fost promovate documentații de urbanism care au pus accent pe spații publice și calitate urbană. „Există utilizatori diferiți ai spațiilor urbane, iar proiectele trebuie adaptate acestora. Este responsabilitatea dezvoltatorilor să propună soluții, iar a noastră să creăm cadrul care le permite”, a spus el.
În opinia sa, actualizarea cadrului normativ poate reprezenta o fereastră de oportunitate pentru dezvoltatori interesați de concepte precum co-living, built-to-rent sau locuințe pentru studenți și seniori.
Fii la curent cu tot ce contează în business-ul din România și abonează-te la canalul nostru de Whatsapp Forbes Romania.