Prețul gazelor naturale pe piața europeană a înregistrat o creștere bruscă, de până la 40% într-o singură zi și aproximativ 75% într-o săptămână, la hub-ul Title Transfer Facility (TTF) din Olanda – reperul pentru majoritatea contractelor din Uniunea Europeană.
Evoluția riscă să se reflecte rapid și în economia românească, potrivit analiștilor. Economistul Adrian Negrescu spune că scumpirile vor afecta în lanț mai multe sectoare: „De la alimentele produse în cuptoare pe gaz până la industria grea și transporturi, toate vor resimți valul de scumpiri”.
Chiar dacă România dispune de stocuri interne, importurile rămân inevitabile, iar acestea se vor face la prețuri mai mari, a subliniat economistul.
Potrivit unei analize realizate de Asociația Energia Inteligentă (AEI), scumpirea este rezultatul suprapunerii mai multor factori majori.
Conflictul din Orientul Mijlociu a afectat infrastructura de gaz natural lichefiat (LNG) din Qatar, unul dintre cei mai mari exportatori globali, eliminând temporar volume importante din piață. În același timp, tensiunile din Strâmtoarea Ormuz și din zona Mării Roșii au crescut riscurile pentru transportul maritim, majorând costurile de asigurare și amplificând temerile privind eventuale blocaje.
„Cel mai important semnal de alarmă nu este neapărat legat de Strâmtoarea Ormuz, ci de situația din Marea Roșie”, a explicat Adrian Negrescu, subliniind importanța acestei rute pentru mărfurile care ajung în Europa din Asia.
Declarațiile recente ale președintelui Donald Trump privind posibila prelungire a conflictului au accentuat volatilitatea piețelor energetice.
În paralel, stocurile europene sunt la un nivel relativ scăzut pentru această perioadă, iar nevoia de reumplere înainte de sezonul rece menține presiunea pe cerere.
Gazele se scumpesc mai rapid decât petrolul
În timp ce petrolul Brent a depășit 82 de dolari pe baril, creșterea a fost mai moderată comparativ cu cea a gazelor. Explicația ține de diferențele structurale dintre cele două piețe.
Petrolul Brent este tranzacționat pe o piață globală diversificată, cu rezerve strategice consistente. În schimb, piața gazelor depinde de infrastructură fixă – conducte, terminale LNG și capacități de regazeificare – care nu pot fi ajustate rapid.
În plus, consumul de gaz este dificil de redus pe termen scurt, fiind esențial pentru producția de energie electrică, încălzire și procese industriale.
Transporturi mai scumpe și efecte în lanț
Dacă navele comerciale vor evita Marea Roșie și vor ocoli Africa, costurile logistice ar putea crește semnificativ. „Asta înseamnă costuri cel puțin triple de transport și o explozie a primelor de asigurare”, avertizează Negrescu.
Impactul ar putea depăși sectorul energetic, afectând prețurile la îmbrăcăminte, electronice, piese auto sau materiale de construcții, într-un context în care multe companii europene operează cu stocuri reduse.
Efecte pentru România
Pentru populație, efectul direct este atenuat temporar de plafonarea prețurilor la gaze. Însă industria cumpără în mare parte la prețuri legate de piață, iar creșterea costurilor de producție se poate traduce în scumpiri la alimente, bunuri de larg consum și servicii.
Gazul influențează și prețul energiei electrice, deoarece centralele pe gaz stabilesc adesea prețul marginal în piață.
Potrivit analizei AEI, evoluția prețurilor depinde de durata și amploarea conflictului. În scenarii extreme, cotațiile ar putea urca spre 80–90 euro/MWh. În cazul unei detensionări rapide și al reluării fluxurilor normale de LNG, prețurile s-ar putea stabiliza în jurul a 40–50 euro/MWh.
Pentru România, producția internă și schema de plafonare oferă un tampon temporar. Însă, dacă tensiunile persistă, presiunea asupra industriei și asupra prețurilor finale ar putea deveni tot mai dificil de evitat.
Fii la curent cu tot ce contează în business-ul din România și abonează-te la canalul nostru de Whatsapp Forbes Romania.