Directiva europeană privind transparența salarială, care trebuie transpusă în legislația națională până la 7 iunie 2026, schimbă fundamental regulile jocului pe piața muncii: salariul nu va mai putea fi tratat ca informație confidențială impusă de angajator, iar angajații vor avea drept explicit de a solicita și compara informații privind remunerarea.
Potrivit specialiștilor TPA România, schimbarea întărește poziția angajaților, dar expune companiile unui risc crescut de litigii privind discriminarea salarială.
Directiva (UE) 2023/970 interzice clauzele sau practicile care împiedică salariații să își divulge propriul salariu sau să îl compare cu al altor angajați pentru a verifica respectarea principiului egalității de remunerare.
Astfel, confidențialitatea salariului nu va mai putea fi impusă ca regulă generală în contractele individuale de muncă, regulamentele interne sau politicile de resurse umane. Diferențele de remunerare vor fi permise doar dacă pot fi justificate prin criterii obiective și neutre din punct de vedere al genului – precum competențe, responsabilități, performanță, vechime sau condiții de muncă.
„Neadaptarea la noile cerințe de transparență expune companiile unui risc major de acțiuni în instanță pentru inegalitate sau discriminare salarială. Sarcina probei revine angajatorului, iar angajații pot solicita ajustări salariale și despăgubiri, inclusiv recuperarea plăților restante sau a beneficiilor”, avertizează Dan Iliescu, Legal Partner în cadrul TPA România.
Schimbări majore în recrutare și raportare
O altă noutate importantă vizează procesul de recrutare: angajatorii vor fi obligați să comunice nivelul sau intervalul salarial aferent postului încă din anunțul de angajare sau cel târziu înainte de primul interviu. De asemenea, nu vor mai putea solicita informații despre salariul anterior al candidatului.
Angajații vor avea dreptul să solicite informații privind propriul nivel de remunerare și nivelurile medii pentru posturi comparabile, inclusiv defalcate pe criteriul de gen. Angajatorii vor trebui să răspundă într-un termen rezonabil, fără a divulga date personale individuale.
Pentru companiile cu peste 100 de angajați, directiva introduce obligații de raportare începând cu 7 iunie 2027. Dacă diferențele salariale depășesc 5% și nu pot fi justificate obiectiv, angajatorii vor fi obligați să realizeze o evaluare salarială comună împreună cu reprezentanții angajaților.
România, în întârziere cu transpunerea
Termenul-limită pentru transpunerea directivei este 7 iunie 2026, însă, potrivit TPA România, până în prezent nu există un proiect de act normativ aflat în circuitul de legiferare. În cazul nerespectării calendarului, România riscă declanșarea procedurii de infringement din partea Comisiei Europene.
Specialiștii avertizează că mediul privat nu este pe deplin pregătit pentru noile cerințe. Alinierea grilelor salariale la criterii obiective, eliminarea diferențelor nejustificate și gestionarea procesului de transparentizare ar putea reprezenta cele mai dificile provocări pentru angajatori.
Lecții din alte state europene
Țări precum Belgia, Finlanda, Irlanda, Suedia sau Țările de Jos au introdus deja mecanisme de transparență salarială sau obligații de raportare a diferențelor de remunerare.
Experiența acestora arată că măsurile de transparență determină companiile să își clarifice politicile salariale și accelerează standardizarea criteriilor de evaluare și recompensare, reducând tensiunile pe termen lung.
În concluzie, vara lui 2026 marchează un punct de cotitură pentru piața muncii din România: discuțiile despre salariu nu vor mai fi un subiect tabu, iar companiile vor trebui să treacă de la cultura secretului salarial la una a justificării obiective și a echității.
Fii la curent cu tot ce contează în business-ul din România și abonează-te la canalul nostru de Whatsapp Forbes Romania.