Guvernatorul Băncii Naționale a României (BNR), Mugur Isărescu, a avertizat că o majorare agresivă a dobânzilor ar reduce inflația, dar ar genera în același timp o recesiune severă, un risc major pentru o țară cu deficit mare precum România.
„Dacă apeși pe frână puternic, bineînțeles că inflația scade, dar vine și o recesiune de toată frumusețea. Într-o țară cu deficit mare, nu face niciun bine, pentru că piețele ne corectează prin restricționarea finanțării, ceea ce accentuează atât recesiunea, cât și inflația. În plus, se ajunge la crize sociale și politice”, a explicat Isărescu miercuri, prezentând raportul BNR privind inflația pentru luna februarie.
Ajustarea fiscală și impactul asupra inflației
Guvernatorul a explicat că prognoza BNR din februarie 2025, care estima inflația la 3,8%, a fost depășită, inflația reală apropiindu-se de 10%, deoarece la momentul respectiv nu se cunoșteau detaliile pachetului de măsuri fiscale. „Nu știam nici cât și până unde va fi liberalizat prețul la energie. Imediat ce măsurile au fost adoptate în vară, am revizuit prognoza și ne-am apropiat de ceea ce s-a întâmplat în decembrie”, a spus Isărescu.
El a subliniat că pachetul de consolidare fiscală discutat cu Comisia Europeană a fost esențial pentru menținerea finanțării deficitului, păstrarea rating-ului de țară și accesul României la piețele internaționale de capital, în contextul ieșirilor de capital de circa 10 miliarde de euro în urma crizei politice din mai 2025.
Politica monetară și recesiunea evitată
În ceea ce privește rata dobânzii, BNR a menținut-o neschimbată, evitând înăsprirea excesivă, pentru a preveni recesiunea anuală: „Am avut creștere economică moderată, 0,6% față de 0,9% în 2024, dar am evitat recesiunea pentru întregul an. Această abordare, împreună cu investițiile publice, poate să asigure creștere fără inflație și dezechilibre externe”, a explicat guvernatorul.
Factorii care au influențat inflația
Isărescu a menționat că majorarea inflației în vara lui 2025 s-a datorat în principal creșterii prețurilor la energie și gaze naturale, cu un impact suplimentar de TVA și accize. În același timp, factori dezinflaționiști, precum scăderea prețurilor la combustibili, legume, fructe și ouă, au atenuat parțial presiunile inflaționiste.
Cererea și rolul investițiilor
Guvernatorul BNR a avertizat că scăderea cererii de consum trebuie compensată prin investiții publice și private: „Singurul factor care poate echilibra această scădere este investiția, care generează creștere fără a alimenta inflația. Creditele noi contribuie la reducerea consumului, dar pe măsură ce investițiile publice se desfășoară, cererea va reveni treptat, într-un mod sustenabil”, a concluzionat Isărescu.
Fii la curent cu tot ce contează în business-ul din România și abonează-te la canalul nostru de Whatsapp Forbes Romania.