Inflaţia îşi va prelungi scăderea lentă în T1, dar va consemna o creştere în T2, pe fondul scumpirii unor produse şi al eliminării plafonului la adaosul comercial pentru alimente.
Consiliul de Administrație al BNR a decis să păstreze rata dobânzii de politică monetară la 6,5% pe an, precum și dobânda pentru facilitatea de creditare Lombard la 7,5% pe an, în ședința din 17 februarie 2026, A fost menținută dobânda la facilitatea de depozit la 5,5% pe an și nivelul rezervelor minime obligatorii pentru pasivele în lei și valută ale instituțiilor de credit.
Pe parcursul anului 2025, dobânda-cheie a fost constantă la 6,5%, într-un context în care inflația s-a apropiat de 10%, alimentată în special de transferul aproape integral al majorării TVA în prețuri.
Analiștii anticipează primele reduceri ale dobânzii în primăvara sau vara acestui an, cu scăderi treptate de circa un punct procentual, în funcție de evoluția inflației și condițiile fiscale.
Totodată, BNR a aprobat Raportul asupra inflației pe februarie 2026, care prevede o scădere lentă a ratei anuale a inflației în primul trimestru, urmată de o creștere în trimestrul doi. Această majorare se datorează efectelor de bază, creșterii prețurilor unor mărfuri și eliminării plafonului la adaosul comercial pentru alimentele de bază, care se adaugă scumpirilor din trimestrul trei al anului trecut cauzate de expirarea schemei de plafonare a prețului la energia electrică și majorarea TVA și a accizelor.
O scădere accentuată a inflației este așteptată în trimestrul trei din 2026, pe măsură ce efectele acestor șocuri dispar, urmată de o reducere graduală ce ar putea aduce inflația în intervalul țintă începând cu prima jumătate a anului 2027.
BNR subliniază totuși incertitudinile legate de măsurile viitoare pentru consolidarea bugetară, în contextul planului structural convenit cu Comisia Europeană și al procedurii de deficit excesiv.
Perspectivele economice și inflaționiste pe termen mediu rămân influențate de factori externi, precum conflictele geopolitice, tensiunile comerciale globale și planurile statelor UE de a crește cheltuielile pentru apărare și infrastructură.
În acest cadru, absorbția rapidă a fondurilor europene, în special cele din PNRR, este crucială pentru a atenua efectele consolidării fiscale și ale tensiunilor geopolitice, precum și pentru susținerea reformelor structurale și a tranziției energetice.
Fii la curent cu tot ce contează în business-ul din România și abonează-te la canalul nostru de Whatsapp Forbes Romania.