Câștigul salarial mediu brut a ajuns în decembrie 2025 la 9.868 lei, în creștere cu 497 lei (+5,3%) față de luna precedentă, potrivit datelor publicate de Institutul Național de Statistică.
Salariul mediu net a urcat la 5.914 lei, cu 299 lei mai mult decât în noiembrie (+5,3%), marcând cel mai ridicat nivel din ultimele 12 luni. La cursul din ianuarie 2026, suma înseamnă aproximativ 1.161 euro.
Cu toate acestea, în contextul unei inflații anuale de 9,69%, creșterea nominală nu a fost suficientă pentru a compensa scumpirile. Astfel, salariul mediu real – ajustat cu inflația – a consemnat o scădere de 4,5% comparativ cu decembrie 2024, continuând trendul negativ din ultimele cinci luni ale anului trecut.
Puterea de cumpărare și comparațiile istorice
Pe fondul unui curs euro/leu relativ stabil, puterea de cumpărare echivalentă a salariului mediu a fost estimată la 1.815 euro, având în vedere că nivelul prețurilor din România reprezintă circa 64% din media Uniunii Europene, potrivit Eurostat. Valoarea este cu 42 euro peste cea din aceeași lună a anului anterior.
Raportat la octombrie 1990 – ultima lună înainte de liberalizarea prețurilor – salariul real este mai mare cu 12,4 puncte procentuale, ajungând la 255,7%.
Datele statistice indică totodată o temperare a declinului puterii de cumpărare, după creșterea accentuată din decembrie 2024 (+5,7% în termeni reali), perioadă asociată cu expansiunea deficitului bugetar. În același timp, pe fondul unei cereri de consum mai moderate, deficitul comercial la finalul lui 2025 a fost cu 2% mai mic, chiar dacă salariile exprimate în euro au crescut.
Perspective pentru 2026
Specialiștii estimează că variația anuală a salariului real ar putea rămâne negativă în prima jumătate a anului 2026, din cauza unui efect de bază nefavorabil. Ulterior, evoluția ar putea deveni pozitivă, pe măsură ce inflația va încetini. Deși cifra de afaceri din comerțul cu amănuntul a scăzut pe parcursul anului trecut, rezultatul anual a rămas ușor pozitiv, la +0,2%.
Diferențe semnificative între sectoare
Cele mai mari creșteri ale puterii de cumpărare s-au înregistrat în telecomunicații (+7,3% în termeni reali), urmate de fabricarea autovehiculelor (+3,4%), cocserie și prelucrarea țițeiului (+2,3%) și industria tutunului (+1,4%). Intermedierile financiare și asigurările au consemnat un avans modest, de +1,3%.
La polul opus, scăderi reale au fost raportate în producția și furnizarea de energie (-0,2%), transport și depozitare (-0,4%), servicii administrative (-1,6%), industria prelucrătoare (-1,7%) și cercetare-dezvoltare (-2%).
Sectoarele bugetare s-au situat în partea inferioară a clasamentului: sănătatea și asistența socială au înregistrat o creștere nominală de doar +0,7% (echivalentul a -8,2% real), învățământul a consemnat -11,4% în termeni reali, iar administrația publică a ajuns la -12,3% real, plasându-se pe penultima poziție la nivel național.
Cea mai accentuată scădere a fost raportată în fabricarea substanțelor și produselor chimice, unde salariul mediu s-a diminuat cu 15,3% în termeni reali (și -7,1% nominal), fiind singurul domeniu privat cu reducere salarială nominală. Sectorul înregistrează și cel mai mare deficit comercial sectorial, de 13,5 miliarde euro în 2025, reprezentând 41% din deficitul total al schimburilor externe de mărfuri, conform datelor INS.
Fii la curent cu tot ce contează în business-ul din România și abonează-te la canalul nostru de Whatsapp Forbes Romania.