Președintele Casei Naționale de Asigurări de Sănătate (CNAS), Horațiu-Remus Moldovan, consideră că schimbarea reală a sistemului sanitar nu presupune eliminarea rolului CNAS, ci creșterea autonomiei instituției și gestionarea mai eficientă a banilor destinați pacienților, potrivit Agerpres.
Acesta a subliniat că reforma sănătății este necesară, în condițiile în care pacienții se confruntă încă cu birocrație, timpi mari de așteptare și servicii care nu ating mereu standardele europene. În opinia sa, discuția nu ar trebui să fie dacă sistemul trebuie reformat, ci modul în care se fac schimbările fără a afecta accesul echitabil la servicii medicale.
Moldovan a evidențiat că actualul model bazat pe solidaritate asigură un pachet relativ uniform de servicii medicale, indiferent de venit sau stare de sănătate. În acest context, transferul administrării fondului public de sănătate către operatori privați ar putea transmite un semnal greșit privind capacitatea statului de a gestiona protecția socială.
Totodată, șeful CNAS admite că fondul public nu poate acoperi integral toate nevoile medicale, dar consideră că zona competiției ar trebui să fie cea a asigurărilor complementare și voluntare, nu a sistemului de bază. El avertizează că o liberalizare insuficient reglementată ar putea genera costuri administrative mai mari și inegalități între pacienți.
„Statul român plăteşte pensii, gestionează sistemul public de pensii şi asigură, din perspectiva socială, serviciile medicale de bază pentru populaţie. Nu suntem într-o situaţie de colaps instituţional care să justifice abandonarea administrării publice a fondului social de sănătate. Aşadar, nici “spargerea monopolului CNAS”, după cum nici spargerea monopolului Casei Naţionale de Pensii Publice nu reprezintă, sub nici o formă, pretexte sau premise pentru înlocuirea rolului statului român în gestionarea sistemului de protecţie socială din România”, a explicat Moldovan.
Un alt punct criticat este autonomia limitată a CNAS, care, în practică, nu își poate stabili independent politicile de contractare a serviciilor medicale. În opinia sa, o reformă autentică ar presupune libertatea de a direcționa fondurile către servicii eficiente și cerute de pacienți, precum ambulatoriul, prevenția sau spitalele performante.
Printre măsurile considerate prioritare se numără digitalizarea completă a sistemului medical, transparența achizițiilor, finanțarea bazată pe performanță și dezvoltarea asigurărilor complementare. Moldovan a mai atras atenția asupra problemelor de management și control din unele spitale, unde achizițiile ineficiente pot consuma resurse importante.
Potrivit declarațiilor sale, consolidarea solidarității sistemului public și creșterea eficienței acestuia ar reprezenta o direcție mai sigură decât fragmentarea fondului de asigurări de sănătate.
Fii la curent cu tot ce contează în business-ul din România și abonează-te la canalul nostru de Whatsapp Forbes Romania.