Muzeul Național de Artă al României a devenit, pe 5 februarie 2026, scena unui eveniment cultural de referință: lansarea catalogului expoziției „România. Reprezentarea identitară a portului popular în artă”, realizat de istoricul și curatorul Erwin Kessler. Evenimentul, desfășurat sub Înaltul Patronaj al Președintelui României, a marcat totodată ultimele zile în care publicul a putut vizita expoziția – deschisă până pe 8 februarie.
În intervenția sa, Erwin Kessler a subliniat rolul catalogului ca extensie a expoziției, evidențiind modul în care costumul popular – și în special ia – a funcționat, de-a lungul secolelor, ca un „construct mental” esențial în definirea identității naționale. Curatorul a insistat asupra dimensiunii istorice ample a proiectului, care analizează atât reprezentările tradiționale ale portului popular, cât și instrumentalizarea sa propagandistică în regimurile totalitare ale secolului XX. Expoziția, afirmă Kessler, invită la „atenție, reflecție și creație”, oferind publicului o lectură nuanțată a simbolurilor identitare.
Expoziția și catalogul au fost realizate în parteneriat cu Fundația Amzei, cu sprijinul Asociației Prietenii MNAR, Fundației Catena pentru Artă, DSBA, Men at Work, iGuzzini, La Blouse Roumaine (seara a avut-o ca invitat special pe Andreea Diana Tănăsescu, fondatoarea comunității La Blouse Roumaine, una dintre cele mai importante voci contemporane în promovarea iei românești la nivel internațional), Geberit, Animawings, Austing, Camelia Șucu, Natuzzi, ARTA GRAFICĂ, precum și al unor susținători individuali. Suzuki România a fost partenerul cultural de mobilitate.
Cele peste 320 de lucrări expuse provin din colecțiile MNAR, ale unor artiști și colecționari români, precum și din patrimoniul a 30 de muzee și instituții din țară și din străinătate. Printre acestea se numără Centre Pompidou și Fondation Louis Vuitton din Paris, Galeria Națională din Sofia, Muzeul de Artă Galagan din Cernihiv – o colaborare remarcabilă în contextul războiului din Ucraina –, Muzeul Național Brukenthal, Muzeul Național al Țăranului Român, Muzeul Național de Istorie a României, MNAC, Arhivele Naționale ale României și multe altele.
Un moment istoric pentru MNAR l-a reprezentat prezența celebrului tablou „La Blouse Roumaine” de Henri Matisse, împrumutat pentru prima dată din Franța. Lucrarea, considerată o capodoperă a modernității universale, a fost expusă alături de alte creații care explorează simbolistica iei în artă, modă, film, fotografie, afișe, obiecte decorative, manuale școlare și chiar timbre.
Pe durata expoziției, MNAR a organizat un program extins de evenimente conexe – simpozioane, dezbateri, conferințe, concerte, ateliere și șezători. Printre momentele marcante s-au numărat performance-ul lui Mircea Cantor, atelierele Șezătoare București, simpozionul național „IA la descusut”, concertul corului feminin Arpeggio și conferința profesorului Marius Turda despre stereotipurile etno-politice din România interbelică.
Simpozionul „IA la descusut” a analizat identitatea iei din perspectiva materialelor tradiționale, a tehnicilor de lucru, a motivelor simbolice și a compoziției, iar invitați precum Erwin Kessler, Doina Dascălu Ișfănoni, Andreea Diana Tănăsescu, Florica Zaharia, Irina Petroviciu, Iulia Teodorescu și Mirela Crețu au discutat rolul portului popular în societatea contemporană, în mediul virtual și în contextul tensiunilor globale actuale.
Expoziția „România. Reprezentarea identitară a portului popular în artă”, coordonată de Erwin Kessler alături de o echipă curatorială extinsă, oferă cea mai amplă prezentare muzeală dedicată vreodată iei și portului popular românesc. De la pictură, sculptură și grafică, până la instalații, film, modă sau obiecte cotidiene, expoziția urmărește evoluția iei ca simbol artistic și cultural, dar și transformările sale în imaginarul contemporan – între identitate și estetică, între tradiție și comercializare.