Pentru Elena Bocan, Head of Market Nhood România, Coresi rămâne un reper al regenerării urbane din România, chiar și după un deceniu de la deschiderea mallului care a pus proiectul pe hartă.
„Coresi este în continuare un șantier, un cartier viu. Am livrat deja 2.400 de apartamente, iar Calte 900 sunt în construcție. Urmează și a doua etapă rezidențială, de dimensiuni similare, alături de noi birouri și proiecte de reconversie”, a explicat Bocan în cadrul Forbes CEE Forum 2025.
Astfel, pe cele 120 de hectare ale fostei platforme industriale din Brașov s-a construit un ecosistem multifuncțional. În prezent, Coresi include 60.000 mp de birouri, la care se va adăuga anul viitor o clădire nouă de 10.000 mp, zone rezidențiale unde locuiesc deja peste 6.000 de persoane, retail cu 16 milioane de vizitatori anual și spații de agrement.
Traficul auto din zonă a crescut de la 700 de mașini pe zi în 2015 la 27.000 astăzi, iar în Coresi Business Campus lucrează 5.500 de angajați. „Este un motor economic pentru Brașov, dar și un cartier dorit și apreciat: pentru al patrulea an consecutiv, brandul Coresi se află în top 3 cele mai iubite branduri din oraș”, a subliniat ea. Dimensiunea comunitară este la fel de importantă ca cifrele. În ultimii 10 ani, Coresi a găzduit peste 5.000 de evenimente, multe devenite tradiție. În paralel, dezvoltarea s-a făcut sub conceptul orașului de 15 minute, cu servicii și funcțiuni la îndemână: școli, hoteluri, spații verzi, piste pentru biciclete, stații de încărcare electrică. „Funcțiunea mixtă face diferența. O reconversie de asemenea amploare nu putea fi decât multifuncțională, altfel ar fi fost imposibil să readuci la viață o platformă industrială abandonată”, adaugă reprezentanta Nhood.
Modelul creat la Brașov se bazează pe sustenabilitate: 90.000 mp de spații verzi, panouri solare, sisteme inteligente de monitorizare a consumului. În paralel, compania își extinde expertiza și în alte zone, de la servicii de ESG și capital markets la consultanță pentru reconversii urbane și upcycling imobiliar. „Presiunea pe spațiul urban și cerințele de sustenabilitate cresc. Din ce în ce mai des, soluția nu mai este construcția de la zero, ci integrarea clădirilor existente în comunități, prin reconversie și revalorizare.”