Economiile Japoniei și Elveției au înregistrat o contracție simultană în trimestrul al treilea, pe fondul perturbărilor comerciale generate de noile tarife și al unei încetiniri accentuate a cererii globale. Cele două state – considerate de mult timp repere ale stabilității macroeconomice și ale excelenței industriale – sunt acum expuse unor presiuni externe care le pun la încercare modelele economice bazate pe exporturi și pe industrii de înaltă valoare, potrivit Forbes SUA.
Pentru Japonia, cel mai mare șoc a venit din partea tarifului de 60% impus de administrația SUA asupra întregului spectru de importuri chinezești, care a distorsionat lanțurile regionale de aprovizionare și a redus fluxurile comerciale în Asia de Nord. Deși Japonia nu a fost direct vizată de aceste taxe, pierderile indirecte au fost masive: producătorii japonezi de componente, electronice și piese auto depind puternic de exporturile integrate către China, iar scăderea comenzilor în lanț s-a resimțit imediat.
Produsul intern brut al Japoniei s-a contractat cu 0,5% față de trimestrul anterior, marcând cea mai slabă performanță de la începutul anului. Scăderea exporturilor – în special în sectorul auto și cel al echipamentelor industriale – a fost principalul factor negativ. Toyota, Sony și Panasonic au raportat deopotrivă încetiniri semnificative ale vânzărilor externe.
Situația este complicată de deprecierea yenului, care a ajuns aproape de minimele ultimului deceniu. Deși un yen mai slab favorizează exportatorii, volatilitatea mare reduce apetitul pentru investiții și pune presiune pe consumatorii interni, care se confruntă cu prețuri crescute la energie și bunuri importate.
În Elveția, economia s-a contractat cu 0,3% în trimestrul al treilea, lovită de aprecierea francului elvețian și de scăderea cererii pentru produse farmaceutice, ceasuri de lux și echipamente industriale. Industria elvețiană – deși diversificată și extrem de competitivă – rămâne dependentă de o cerere globală stabilă, în special din partea SUA, Europei și Chinei.
Noile tarife americane, deși formulate în primul rând pentru a descuraja importurile chinezești, au amplificat volatilitatea globală și au redus importurile de produse premium și high-tech. Aceasta a afectat indirect companiile elvețiene, ale căror produse ajung în lanțurile internaționale de producție sau sunt cumpărate de consumatori cu venituri mari, acum mai prudenți.
În plus, unii dintre cei mai mari producători elvețieni au raportat că cererea din China a încetinit drastic, într-un context de consum fragil și politici industriale imprevizibile. Sectorul ceasurilor – unul dintre pilonii exporturilor elvețiene – a înregistrat cea mai abruptă scădere trimestrială din ultimii cinci ani, potrivit Forbes SUA.
Francul elvețian, considerat un refugiu sigur în perioade de instabilitate, s-a apreciat cu peste 7% față de dolar și euro, reducând competitivitatea exportatorilor. Banca Națională a Elveției a intervenit discret pe piață pentru a tempera întărirea monedei, însă efectul a fost limitat.
Contracția simultană a Japoniei și Elveției este privită ca un semnal de avertizare pentru toate economiile orientate spre export. Tarifele americane, lanțurile de aprovizionare tensionate și reconfigurarea comerțului global afectează în special țările a căror prosperitate depinde de fluxuri comerciale stabile și de consum internațional de bunuri premium.
De asemenea, analiștii notează că revenirea globală a consumului de lux și de tehnologie nu s-a concretizat în 2025 așa cum era anticipat, existând o migrare către experiențe – turism, hospitality, wellness – în defavoarea bunurilor fizice de mare valoare. Această schimbare structurală reduce și mai mult cererea pentru bunurile tradiționale exportate de Japonia și Elveția.
Economiștii anticipează că presiunile vor continua cel puțin până la jumătatea lui 2026.
Fii la curent cu tot ce contează în business-ul din România și abonează-te la canalul nostru de Whatsapp Forbes Romania.