Piața de birouri flexibile din România traversează o perioadă dinamică, arată cel mai recent raport „Flex Office Market Study 2025”, realizat de Beyond Space. Deși Bucureștiul rămâne cu mult sub media europeană în ceea ce privește penetrarea spațiilor flexibile (aprox. 80.000 mp, adică 1,75–2% din stocul total de birouri), studiul evidențiază un potențial semnificativ de creștere în următorii ani.
Prin comparație, alte capitale din regiune precum Budapesta și Varșovia au 120.000 mp, respectiv 200.000 mp de spații de birouri flexibile.
Modelul hibrid de lucru, presiunea pentru flexibilitate contractuală și orientarea companiilor spre spații „plug-and-play” împing piața românească în direcția accelerării.
Capitala adăpostește cel mai matur ecosistem din țară, cu 40–50 de spații active și operatori internaționali precum IWG, Spaces, Mindspace, alături de branduri locale consolidate cum sunt Hotspot, Commons, Impact Hub sau aSpace.
Raportul arată că primele inițiative de pe piața birourilor flexibile locală au apărut la începutul anilor 2000, când Regus a introdus în București birourile „serviced”, oferind contracte flexibile într-o perioadă în care conceptul de coworking nici nu exista. Un deceniu mai târziu, Impact Hub a inaugurat era coworkingului autentic, cu spații deschise, comunitate și evenimente, devenind nucleul antreprenorilor sociali și al profesioniștilor creativi.
Între 2018 și 2019, piața a intrat într-o etapă de rafinare. Mindspace a adus un model premium, orientat către industriile tech și creative, în timp ce Commons a dezvoltat o identitate locală puternică, bazată pe design boutique și comunitate. Maturizarea s-a produs în 2019–2020, odată cu intrarea Spaces, brandul high-end al IWG, care a lansat huburi mari cu atractivitate pentru corporații, și cu deschiderea Hotspot, un concept tehnologic și puternic orientat către modelul hibrid de lucru. În aceeași perioadă, COS a intrat în segment cu modele specializate, precum Stables Office în Cluj și MASIA în București.
În 2025, piața a intrat într-o fază nouă, odată cu apariția primelor spații flex integrate direct în campusuri corporative, prin parteneriatul Vastint–IWG pentru Business Garden Bucharest.
În orașele regionale, Cluj-Napoca a devenit al doilea centru major al coworkingului românesc, pornind de la comunități tech și educaționale dezvoltate în jurul ClujHub și Xponential, până la modele precum Stables. Timișoara a urmat o traiectorie diferită, cu proiecte precum FOR Coworking, care au transformat clădiri industriale în huburi pentru creativi.
Raportul arată că spațiile flexibile au depășit faza de soluție pentru freelanceri, intrând în aria strategiilor corporate, mai ales pentru echipe de 20–100 de angajați sau pentru companii care evită angajamente pe termen lung.
Chiar dacă orașele regionale rămân mult sub București în ceea ce privește oferta de spații flexibile, dinamica locală indică o cerere în creștere, alimentată de industria tech și de migrația spre munca remote.
Potrivit raportului, Cluj-Napoca dispune de aprox. 15.000 mp și un ecosistem divers, în care se remarcă Stables, Xponential și ClujHub. Urmează Timișoara, într-o fază de creștere, cu un stoc estimat la 8.000 mp, dominat de operatori independenți și formate hibride. Pe locul patru este Iași, cea mai emergentă piață, cu aprox. 5.000 mp și operatori precum Fab Lab și V7 Startup Studio.
În ce privește prețurile, București rămâne cea mai scumpă piață pentru birouri flexibile, cu cele mai ridicate tarife la toate categoriile analizate. Un day pass costă între 12 și 30 de euro, iar un hot desk poate ajunge până la 300 de euro/lună. Chiriile pentru birourile private se situează între 350 și 1.200 de euro pentru un birou mic (2 posturi), respectiv până la 5.400 euro pentru o unitate de 12 posturi.
Cluj-Napoca se poziționează pe locul al doilea ca nivel de preț, cu day pass-uri între 10–20 euro și hot desk-uri între 120–200 euro/lună. Birourile private oscilează între 300 și 1.000 euro pentru 2 posturi, și până la 4.200 euro pentru unitățile mari.
Timișoara oferă un nivel de preț mediu, ușor sub Cluj, dar cu variații ridicate în segmentul birourilor private. Day pass-urile pleacă de la 15 euro, hot desk de la 100 euro, iar birourile private pornesc de la 250 euro pentru cele mici, ajungând până la 3.600 euro pentru cele mari.
Iași este cea mai accesibilă piață dintre cele analizate, cu day pass de 10–30 euro, hot desk între 90–150 euro, iar birouri private cu valori minime semnificativ mai reduse: 200–600 euro pentru birourile mici și maximum 3.600 euro pentru 12 posturi.
Comparativ cu Londra (5,1% coworking din stocul total) sau Barcelona (3,8%), Bucureștiul rămâne codaș, însă acest decalaj se transformă într-un avantaj pentru investitori: oferta este încă limitată, iar cererea corporativă se accelerează.
În contextul diversificării operatorilor și formatelor, autorii raportului Beyond Space estimează că Bucureștiul ar putea recupera rapid decalajul în următorii 3–5 ani.
Fii la curent cu tot ce contează în business-ul din România și abonează-te la canalul nostru de Whatsapp Forbes Romania.