Expo Osaka 2025 s-a încheiat pe 13 octombrie după o îndelungă celebrare a creativității umane, desfășurată timp de șase luni pe insula artificială Yumeshima, trăgând cortina și lăsând în urmă structuri memorabile și promisiunea că lumea, în toată diversitatea ei, poate dialoga, colabora și visa împreună.
Reunind 165 de țări și organizații internaționale, evenimentul a atras peste 28 de milioane de vizitatori într-un spațiu imaginat de Sou Fujimoto Architects. Acolo, o mare spirală din lemn, cea mai amplă construcție circulară de acest fel din lume, a îmbrățișat simbolic tema principală: „Proiectarea societății viitoare pentru viețile noastre”. În fiecare pavilion, modular sau construit în regie proprie, în fiecare expoziție națională ori forum public, au răsunat întrebări esențiale: cum arată viitorul trăit împreună? Ce înseamnă progres când este calibrat nu doar la cifre, ci și la empatie?
Expozițiile Universale, cunoscute oficial sub numele de Expoziții Internaționale Înregistrate, cu istoria lor lungă începută la Londra în 1851, au fost întotdeauna vitrine ale inovației. De la Turnul Eiffel până la Palatul de Cristal, fiecare ediție a ridicat întrebări și a propus răspunsuri prin limbajul spațiului. În Osaka, la 55 de ani de la ultima ediție japoneză, arhitectura experimentală și tehnologia de vârf au fost puse din nou în slujba umanității.
La Expo 2025 Osaka au participat pavilioane naționale, reprezentând țări din toate colțurile lumii, alături de cele ale organizațiilor internaționale și proiecte “signature”. Printre acestea se remarcă designuri realizate de birouri precum Kengo Kuma, Carlo Ratti sau SANAA, precum și abordări inovatoare în sustenabilitate și patrimoniu tradițional reinterpretat. Pavilioanele au fost organizate pe trei zone tematice: „Salvarea vieților”, „Împuternicirea vieților” și „Conectarea vieților”, fiecare evidențiind provocări globale și perspective locale asupra viitorului.
În timpul ceremoniei oficiale de închidere care a avut loc în Sala Expo – Shining Hat, reprezentanții Biroului Internațional al Expozițiilor (BIE), organizația care reglementează expozițiile mondiale, au numit această ediție „un simbol al rezilienței”, lăudând inteligența colectivă și cooperarea internațională. Iar pentru meritele lor, 45 de pavilioane au fost premiate.
Pavilionul Regatului Bahrain, proiectat de Lina Ghotmeh, a obținut aurul pentru cea mai bună arhitectură la Expo 2025 Osaka. Inspirat de bărcile tradiționale dhow, pavilionul aduce un omagiu moștenirii maritime a țării, îmbinând meșteșugul local cu rafinamentul japonez al lemnului. Construit din materiale sustenabile și gândit pentru demontare ușoară, spațiul exprimă o viziune delicată și profundă asupra viitorului. Aflat în zona „Împuternicirea vieților”, pavilionul celebrează Bahrainul ca răscruce istorică de culturi, punând în lumină creativitatea, tradiția și dialogul internațional.
Țara noastră a participat la această ediție cu Pavilionul „România, Țara de Mâine”, o creație arhitecturală cu exterior din lemn și coloane monumentale.
După acest capitol japonez, privirea se îndreaptă către Expo Riyadh 2030, o nouă viziune urbană ghidată de natură și sustenabilitate. Între timp, un alt bastion al creației, Bienala de Arhitectură de la Veneția 2025, își apropie deznodământul, programat la sfârșitul lunii noiembrie, cu același Regat al Bahrainului laureat cu Leul de Aur.
