Noul program de vize al Chinei, menit să atragă talentele din sectorul tehnologic extern, va fi prezentat săptămâna aceasta, o decizie menită să ajute Beijingul în rivalitatea sa geopolitică cu Washingtonul, după anunţul preşedintelui Donald Trump privind introducerea unor taxe de 100.000 de dolari pentru vizele de muncă H-1B.
Deşi China nu se confruntă pe plan local cu un deficit de ingineri, programul face parte din eforturile Beijingului de a se promova ca o ţară atractivă pentru investiţiile şi talentele externe, sporirea tensiunilor comerciale cu SUA înrăutăţind perspectivele celei de-a doua economii mondiale, potrivit Reuters și Agerpres.
China a luat măsuri pentru impulsionarea investiţiilor externe şi a turismului, deschizând mai multe sectoare investitorilor din afara ţării şi anunţând eliminarea vizelor pentru cetăţenii din cele mai multe state europene, Japonia, Coreea de Sud şi altele.
“Simbolismul este puternic, în timp ce Statele Unite sporesc barierele, China le atenuează”, a apreciat avocatul american specializat în probleme de imigraţie Matt Mauntel-Medici, referindu-se la noua categorie de vize din China, numită viza K, care va fi lansată miercuri.
Aceasta vizează tinerii absolvenţi străini din domeniile STEM (ştiinţă, tehnologie, inginerie şi matematică) şi permite intrarea în ţară, rezidenţă şi angajare fără a avea o ofertă de muncă.
Vizele H-1B permit lucrătorilor cu competenţe specifice (oameni de ştiinţă, ingineri şi programatori etc.) să lucreze în Statele Unite pentru o perioadă iniţială de trei ani, care poate fi prelungită până la şase ani. În 2025, posturile ocupate în bănci prin intermediul acestor permise de muncă au fost mai ales în domeniul tehnologic (inginerie software, analiză cantitativă, ştiinţa datelor).
Decizia lui Trump a creat confuzie şi frustrare în rândul companiilor care se bazau pe acest program pentru a aduce talente globale în diverse funcţii.
Eforturile Beijingului de recrutare a talentelor se concentrau în mod tradiţional pe atragerea oamenilor de ştiinţă chinezi născuţi în afara ţării sau în teritoriile chineze de peste mări.
Eforturile recente includ subvenţii pentru achiziţionarea de locuinţe, bonusuri de până la cinci milioane de yuani (702.200 dolari), care au stimulat revenirea oamenilor de ştiinţă chinezi născuţi în SUA, în urma verificărilor sporite ale Washington asupra legăturilor cu China.
Fii la curent cu tot ce contează în business-ul din România și abonează-te la canalul nostru de Whatsapp Forbes Romania.