După ani în care a fost perceput mai degrabă ca o simplă „rampă de lansare” spre Delta Dunării, Tulcea începe să-și contureze tot mai clar o identitate turistică proprie.
Pe fondul investițiilor publice în infrastructură și patrimoniu, al eforturilor Organizației de Management al Destinației (OMD) și al implicării mediului privat, orașul din nordul Dobrogei își propune să atragă vizitatori nu doar în tranzit, ci și ca destinație în sine.
Tulcea – din oraș de tranzit, în destinație turistică
În 2025, Delta Dunării a fost desemnată Destinația Anului® în România, câștigând și la categoria „Tărâmuri Fermecate”. Deși distincția confirmă potențialul imens al regiunii, provocarea Tulcei rămâne aceea de a-i convinge pe turiști să nu se limiteze doar la traversarea orașului în drum spre canalele Dunării, ci și să-l exploreze. „Tulcea are mereu ceva de oferit, chiar și în afara sezonului estival”, subliniază, pentru Forbes România, Elena Arnăutu, reprezentanta hotelului Esplanada, unul dintre cele mai mari din oraș.
OMD Tulcea (sprijinit de Primăria Municipiului și de actorii locali din HoReCa) a demarat deja inițiative concrete în acest sens. Printre ele, un concurs internațional de soluții pentru regenerarea urbană a centrului orașului (Piața Mircea cel Bătrân, strada Unirii și zona Trei Fântâni), cu un buget total estimat de peste 10 milioane de euro. Proiectul ar urma să intre în execuție în 2026, după finalizarea concursului organizat de Ordinul Arhitecților din România.
În paralel, se lucrează la modernizarea infrastructurii de bază (canalizare, rețele subterane și reabilitarea străzilor), precum și la restaurarea a două clădiri istorice importante. Sediul vechi al primăriei, aflat în renovare, este unul dintre proiectele emblematice în zona de patrimoniu, după cum explică Alex Filip, manager OMD Tulcea.
Deși numărul turiștilor rămâne relativ scăzut (aproximativ 50.000 estimați pentru sezonul 2025, dintre care 90% români), evenimentele organizate în oraș contribuie la creșterea vizibilității și a atractivității.
Festivalul „Ivan Patzaichin” (România), desfășurat la final de august, promovează turismul activ și gastronomia locală, iar Festivalul internațional „Peștișorul de Aur”, ajuns la cea de-a 31-a ediție, aduce ansambluri folclorice din peste 15 țări. Pe plan gastronomic, Festivalul Scrumbiei devine, la rândul său, un punct de reper. Aflat la cea de-a doua ediție, evenimentul a promovat, de Rusalii, pe lângă oferta culinară și producători de vinuri dobrogeni, și patrimoniul artistic, muzical și meșteșugăresc al comunităților etnice locale. Pe scena festivalului organizat la Satul Pescăresc Tradițional din Tulcea au urcat trupe de rock și blues precum Zagăn, Nighlosers, dar și tarafuri și trupe de folclor tradițional din zonă.
Din păcate, războiul din Ucraina continuă să afecteze încrederea turiștilor străini și costurile de exploatare pentru operatorii locali. Autoritățile locale încearcă să transmită un mesaj de siguranță armatorilor și organizatorilor de circuite turistice, astfel că în jur de 250 de nave de croazieră Nestroy, sub pavilion elvețian, ar trebui să ajungă anul acesta în zona Tulcea-Brăila.
„Gradul de ocupare pe care îl estimăm în 2025 este de doar 35% în perioada mai-septembrie. Ne vizitează în principal turiști români, 70% din total, iar restul sunt străini – mai ales din Germania, Italia și Franța”, afirmă Elena Arnăutu.
Pentru a stimula șederea mai lungă, operatorii locali propun pachete integrate care combină excursii în Deltă cu tururi în oraș și în județ. Se promovează activități în extrasezon, precum vizite la cramele dobrogene – Sarica Niculițel, Măcin, La Sapata –, trasee ecoturistice în Munții Măcinului și vizite culturale la cele trei mănăstiri reprezentative ale zonei: Cocoș, Saon și Celic Dere.
Investiții locale în turism și leisure
Turismul din Tulcea este susținut aproape exclusiv de capital local, fără prezența lanțurilor hoteliere internaționale. Cele circa 60 de unități de cazare (hoteluri, pensiuni, apartamente în regim hotelier, campinguri) oferă o capacitate de aproximativ 2.000 de locuri, după cum punctează Alex Filip.
O investiție recentă relevantă pentru industria leisure este clubul sportiv Le Pelican Sportif, lansat de antreprenorul local Adrian Gemănaru, care a investit 1,5 milioane de euro în noua facilitate. Tot el administrează și restaurantul La Liman, popular printre turiștii care se opresc pe faleza orașului.
Pe segmentul de retail, cel mai mare proiect recent este Tulcea Retail Park, inaugurat în mai 2025 de către Cometex, cu magazine precum Altex, Pepco, Zoo Center și Sinsay.
Crama Histria: vinuri produse pentru restaurante și export
Un alt exemplu de antreprenoriat local cu impact în turism este Crama Histria, administrată de Paul Fulea. Acesta mizează pe vinuri produse exclusiv cu drojdii sălbatice, pentru a reflecta terroirul dobrogean. „E mai greu, costă mai mult, dar rezultatul este un vin care exprimă unicitatea locului”, spune el. Cupajul Amos este unul dintre cele mai apreciate vinuri ale cramei, deja prezent în restaurante din România, Japonia, SUA și Belgia.
„Nu sunt vinuri ușoare, ci vinuri care cer mâncare”, subliniază Fulea, mizând pe macerație peliculară pentru obținerea unui caracter mai intens. În 2025, estimează o producție de 100.000 de sticle, cu 20% mai mult față de anul precedent.
Tulcea dispune de o gamă variată de atracții turistice ce merită o promovare mai amplă. Printre acestea se numără Faleza Ivan Patzaichin, Centrul Muzeal Ecoturistic „Delta Dunării”, cu acvariul său, Casa Avramide, Muzeul de Artă, Muzeul de Etnografie și Satul Tradițional Pescăresc.
Oferta este completată de centre de echitație și crame care se pot vizita, dar și de oportunități de turism activ, în special în Munții Măcinului – una dintre cele mai vechi formațiuni geologice din Europa.
Cu o populație de 60.000 de locuitori și o capacitate turistică încă limitată, Tulcea nu-și propune să devină o destinație de masă. Strategia pare să mizeze pe turism de calitate, sezonalitate extinsă și atragerea unor segmente specifice de public – familii, ecoturiști, oenoturiști, pasionați de gastronomie și istorie.
Dacă turiștii români nu au nevoie să se convingă în privința atractivității zonei, una dintre provocările majore cu care se luptă orașul este redarea încrederii turiștilor străini și transformarea Tulcei dintr-un simplu punct de tranzit într-o etapă esențială în descoperirea Deltei Dunării și a Dobrogei de Nord.
„Tulcea are mereu ceva de oferit, chiar și în afara sezonului estival.”
Elena Arnăutu, reprezentanta hotelului Esplanada
„Gradul de ocupare pe care îl estimăm în 2025 este de doar 35% în perioada mai‑septembrie. Ne vizitează în principal turiști români, 70% din total, iar restul sunt străini – mai ales din Germania, Italia și Franța.”