Noul mural al lui Banksy a apărut recent pe faţada Curţii Regale de Justiţie din Londra, reprezentând un judecător tradiţional – cu perucă albă şi robă neagră – lovind un protestatar cu un ciocan. Imaginea, realizată în alb şi negru, este stropită cu pete roșii de sânge, sugerând o critică feroce la adresa sistemului judiciar.
Desenul a fost descoperit la doar două zile după un marş de amploare în Londra, unde aproape 900 de persoane au fost arestate pentru opoziţia faţă de interdicţia guvernamentală asupra activităţilor Palestine Action. Prin alegerea momentului, Banksy punctează legătura dintre puterea statală şi suprimarea protestului paşnic, consolidându-şi statutul de artist-activist. Poziţionarea lucrării, chiar în inima unuia dintre cele mai importante edificii juridice britanice, transformă arta stradală într-o formă de protest direct. Autorităţile au reacţionat rapid: pentru a proteja clădirea de grad I – protejată legal şi obligată să-şi păstreze caracterul original – muralul a fost acoperit cu foi de plastic şi împrejmuit cu bariere metalice, iar doi agenţi de securitate au fost plantaţi în apropiere.
Deşi identitatea sa reală rămâne un mister, Banksy – presupus născut în jurul anilor ’74–’75 la Bristol – a devenit una dintre cele mai influente figuri din street art. A debutat la mijlocul anilor ’90, folosind şabloane pentru a-şi plasa rapid mesajele pe zidurile oraşului și dezvoltând un stil clar, satiric și adesea ironic. În ciuda anonimatului, a reuşit să-şi extindă opera la nivel global, păstrându-şi aura mitică. În anii care au urmat, picturile sale au apărut pe faţade de clădiri corporate, panouri publicitare şi chiar pe zidul de separare din Cisiordania. Fiecare apariţie s-a însoţit de elemente de performance: Banksy a strecurat lucrări în galerii prestigioase, a organizat expoziţii în care au alergat şobolani şi chiar a introdus un manechin care imita un deţinut de la Guantanamo în Disneyland.
Cea mai emblematică lucrare a lui Banksy rămâne, poate, „Fata cu balon” – generaţii de admiratori au urmărit destinul acestei imagini delicate care, în 2018, s-a autodistrus parţial imediat după ce fusese vândută la licitaţie pentru 1,3 milioane de lire sterline. Valoarea sa a crescut continuu, iar în 2023 hoţii au furat versiunea expusă la Galeria Grove, evaluată la peste 355.000 de dolari.
Banksy a mai creat piese care sfidează convenţiile comerciale, precum „Calul nebun” – vândut cu 160.000 de dolari – sau „Mătura-l sub covor”, o femeie de serviciu care ascunde mizeria realităţilor globale. Un cuplu care a găsit un mural semnat de el pe peretele casei a plătit aproape 250.000 de dolari ca să îl îndepărteze, demonstrând paradoxul lucrărilor sale: popula atrage atenţia, dar pentru unii ele rămân o povară.
În 2015, Banksy a inaugurat Dismaland Bemusement Park, o parodie de parc de distracţii cu instalaţii care condamnă nedreptatea socială, sexismul şi inegalităţile economice. Proiectul, finanţat de artist, a fost deschis publicului doar o lună, devenind deja un model de activism cultural în interiorul artei comerciale. Banksy nu s-a limitat la simple graffiti; celebritatea lui îl poartă spre instalaţii multimedia, performance-uri pe străzi şi intervenţii discrete în muzee.
Prezenţa sa pe piaţa de artă confirmă însă valoarea sa ca artist: piesele sale se vând cu sume uriaşe, iar colecţionarii fac eforturi să le conserve în ciuda naturii efemere. Multe lucrări au fost furate, distruse sau mutate în locuri sigure, iar valoarea lor de piaţă continuă să explodeze.
În ceea ce priveşte muralul de la Curtea Regală de Justiţie, viitorul său rămâne incert. Rămâne de văzut dacă va fi îndepărtat, conservat sau ignorat. Şi, desigur, rămâne întrebarea: pe unde îşi va face apariţia luna viitoare artistul misterios care a transformat zidurile lumii în opera de artă. Sau… panouri de protest.