Andrei Niculescu, director general al editurii Niculescu, observă scăderea continuă a numărului de cititori, datorată lipsei de programe guvernamentale care să sprijine lectură și cultura scrisă.
Forbes: Care este cuvântul care caracterizează activitatea editurii dvs în anul 2024? Detaliați, vă rog!
Andrei Niculescu: Cuvântul care caracterizează activitatea editurii noastre în 2024 a fost SUPRAVIEȚUIRE.
Am fost nevoiți să absorbim multe șocuri pe o piață extrem de fragilă și marcată de eșecuri semnificative, de la dispariția relației comerciale cu Elefant Online, care a intrat în insolvență chiar din ianuarie 2024, la pregătirea falimentului Diverta, la închideri succesive de librării independente și la scăderea continuă a numărului de cititori, datorată lipsei complete de programe guvernamentale care să sprijine lectura și cultura scrisă.
Efectul acestor șocuri s-a concretizat prin reducerea drastică a bugetului alocat producției și prin încercări de a accelera vânzarea prin discounturi nesustenabile, ceea ce afectează simțitor profitabilitatea unei afaceri ale cărei costuri fixe erau și așa dificil de acoperit.
Forbes: Cum s-a mișcat piața editorială din România în anul 2024?
Andrei Niculescu: Piața a fost marcată profund de evenimentele electorale succesive, care au înghețat parcă atenția publicului și au gâtuit atât interesul cititorilor către lectură, cât și apetitul lor pentru consumul de carte.
Clienții elefant.ro, din experiența noastră, o dată cu insolvența companiei care gestiona magazinul online, s-au pierdut, dispariția acestui canal neducând spre o reconversie a consumului pe celelalte canale.
Piața editorială a cunoscut în 2024 o reducere a bazei de cititori, o creștere continuă a prețurilor de vânzare a cărților, care se va accelera în 2025 și 2026 ca urmare a creșterii TVA la carte de la 5 la 9 procente, o reducere constantă a librăriilor independente și o presiune internă crescândă de a acoperi cheltuielile cu salariile și impozitele.
Târgurile de carte au dovedit din nou că interesul pentru carte există, însă numai atunci când cărțile sunt disponibile cititorilor.
Curiozitatea pentru titluri noi, atât de adulți, cât și de copii, este evidentă oriunde editurile intră în contact direct cu cititorii, problema fundamentală a cărții în România rămânând distribuția anemică și nesusținută de nicio instituție.
Forbes: În ce măsură campaniile electorale din 2024, politica guvernului și frământările politice au influențat piața editorială din România?
Andrei Niculescu: Cum am ilustrat mai sus, frământările sociale începute în 2024, care vedem că se accentuează și se accelerează și în decursul anului curent, captează atenția publică și îndepărtează oamenii de la a se gândi la autoperfecționare, la a investi în ei înșiși, la a avea orice alte preocupări intelectuale.
Anxietatea crescândă, alimentată de algoritmii necruțători ai social media, care au transformat o mare parte a populației în consumatori fără discernământ de mesaje false, alarmiste, apocaliptice, nu face decât să transforme agenda publică într-o lupta pe viață și moarte între adevăr și minciună, între rațiune și lozinci, între gândire critică și disonanță cognitivă.
Opiniile și preferințele oamenilor s-au transformat în convingeri împietrite, curiozitatea de a înțelege și alte puncte de vedere, prin apelarea la știință și aprofundarea unor teme mai complexe a fost serios afectată, iar încrederea în experți a fost abandonată în față misticizării unor non-subiecte de către influenceri fără autoritate formală.
Pe scurt, am văzut fața înfricoșătoare a prostiei acaparatoare care pune stăpânire pe tratarea unor chestiuni de importantă existențială pentru națiunea noastră într-o manieră rău-intenționată, trivială, polarizantă și manipulatoare.
Forbes: Ce înseamnă profitul companiei pentru dvs, în calitate de antreprenor/manager? Care este locul profitului în strategia de business a editurii?
Andrei Niculescu: Personal, estimez că un număr foarte redus de editori au profitul ca prioritate singulară a unui business editorial. Desigur, un grad bun de profitabilitate a unei edituri permite reinvestirea rezultatului în creșterea producției și/sau îmbunătățirea proceselor editoriale. Însă această branșă nu este în general condusă de antreprenori care au făcut averi comparabile cu alte industrii.
Într-o societate normală, preocupată de cunoaștere, o editură este un curator de conținut, cu o responsabilitate socială și culturală însemnată.
Un editor se uită mai degrabă la nevoile societății pentru educație, cultură, civilizație, gândire critică, valori morale, repere intelectuale, rămânând ca succesul acestor căutări să fie dictat de performanțele comerciale ale componentei de distribuție din acest lanț al valorii.
Însă, în cazul României, unde problemele apar nu la latura editorială, ci la cea de vânzare / distribuție, în lipsa unei infrastructuri comerciale stabile, sprijinite de programe serioase instituționale care să asigure accesul întregii populații la produsele noastre, editorii fac adesea compromisuri costisitoare, care afectează profitabilitatea și, în consecință, sustenabilitatea modelului de afaceri pe termen lung.
Forbes: Care sunt îngrijorările dvs legate de viitorul pieței de carte din România în perioada 2025 – 2026? Dar gândurile bune?
Andrei Niculescu: Cred că am creionat o imagine destul de sumbră a pieței de carte românești, ilustrând niște provocări recente care vor avea efecte negative în viitorul apropiat.
Guvernanții ar trebui să înțeleagă în ceasul al doisprezecelea că împiedicarea țării de a intra într-un haos profund (un scenariu de altfel înspăimântător de palpabil) depinde foarte mult de nivelul de educație, de înțelegere și de inteligență elementară a publicului, care la rândul său ține de buna funcționare a unei industrii culturale care nu poate supraviețui doar prin eforturile individuale, timide și necoordonate ale unor actori economici cu impact nesemnificativ în PIB-ul țării (industria cărții în România reprezintă undeva sub 0,04% din PIB).
Nu ne putem lupta singuri cu toate pericolele care pândesc sănătatea sufletească a acestui popor.
Sper că, după revenirea economică a țării din spirală toxică a deficitului bugetar, să începem să ne gândim și să luăm măsuri și pentru revenirea intelectuală, spirituală, morală a unei societăți divizate, cu cicatrici adânci, care face deosebirea dintre bine și rău cu tot mai mare dificultate.
(25 iulie 2025)
Fii la curent cu tot ce contează în business-ul din România și abonează-te la canalul nostru de Whatsapp Forbes Romania.