Cea de a XXVII-a ediție a Festivalului Internațional „George Enescu” vine cu un program viu, care onorează tradiția, dar este deschis către inovație. Fiecare invitat, prin prezența și viziunea sa, contribuie la energia care definește festivalul din acest an.
Prin ce se diferențiază această ediție a Festivalului Internațional „George Enescu” de edițiile anterioare?
Ediția din acest an a festivalului are o încărcătură aniversară importantă – celebrăm 70 de ani de la trecerea în eternitate a lui George Enescu –, iar acest omagiu se regăsește în întreaga structură a programului. Sunt peste 95 de concerte, care aduc împreună artiști de renume internațional, orchestre extraordinare și, mai ales, tineri muzicieni promițători.
Pentru prima dată, publicul va putea experimenta și formate inovatoare – concerte imersive, interdisciplinare. Revin spectacolele multimedia, producțiile de operă și balet cu viziuni scenice actuale. Este o ediție vie, diversă și curajoasă, care nu doar celebrează muzica lui Enescu, ci o reinterpretează și o pune în dialog cu prezentul. Atmosfera se anunță vibrantă, iar deschiderea către un public mai larg, inclusiv tânăr, este unul dintre cele mai frumoase semnale ale acestei ediții.
A existat o strategie de repoziționare a festivalului pentru această ediție?
Da, de la identitatea vizuală complet reînnoită – modernă, dinamică, centrată pe tema „Aniversări” – până la tonul comunicării, totul a fost gândit pentru a reflecta o deschidere mai mare către un public divers și global.
Prezența în online a fost extinsă, cu campanii susținute pe platformele sociale, conținut video original, prin parteneriate media și un accent crescut pe storytellingul vizual. Totodată, festivalul a fost promovat în spațiul internațional, în special în țările din care provin orchestrele invitate, dar și în rețelele culturale europene.
A fost, evident, un efort de reîmprospătare a imaginii festivalului, care nu renunță la identitatea sa clasică, dar se exprimă acum într-un limbaj mai accesibil, mai vizibil și mai conectat la publicul contemporan.
Cine sunt capetele de afiș ale acestei ediții și care au fost criteriile de selecție a artiștilor și orchestrelor invitate?
Lineup-ul acestei ediții este cu adevărat spectaculos și reunește artiști de prim rang din lumea muzicii clasice. Avem pe afiș dirijori celebri, precum: Cristian Măcelaru, Daniele Gatti, Paavo Järvi, Cristian Mandeal, Santu Matthias Rouvali, Klaus Mäkelä, Vasily Petrenko sau Giancarlo Guerrero, alături de soliști de renume mondial – Martha Argerich, Anne‑Sophie Mutter, Jean‑Yves Thibaudet, Gautier Capuçon, Asmik Grigorian, Sonya Yoncheva sau Nemanja Radulović. De asemenea, la această ediție sunt prezente unele dintre cele mai importante orchestre ale lumii, cum ar fi Royal Concertgebouw, Accademia Nazionale di Santa Cecilia, Staatskapelle Dresden, Philharmonia Orchestra sau Orchestra Națională a Franței.
Selecția muzicienilor invitați a urmat câteva direcții clare date de maestrul Cristian Măcelaru, directorul artistic al festivalului: în primul rând, excelența artistică și relevanța repertoriului în raport cu tema „Aniversări”. Apoi am căutat un echilibru între mari nume consacrate și tineri artiști în plină ascensiune. De altfel, promovarea noilor generații e una dintre mizele acestei ediții – prin rezidențe, orchestre de tineret și participarea laureaților Concursului „Enescu”.
Ce noutăți aduce programul din acest an – spectacole în premieră, lucrări mai puțin cunoscute, altceva?
Programul de anul acesta vine cu surprize și propuneri curajoase, care adaugă prospețime și profunzime festivalului. Avem spectacole în premieră absolută în România, cum este versiunea în concert a operei Lady Macbeth din Mțensk de Șostakovici, susținută de proiecții multimedia, în viziunea regizorală semnată de Carmen Lidia Vidu.
De asemenea, sunt lucrări mai puțin cântate în mod obișnuit – compoziții de Boulez, Kurtag sau Hildegard von Bingen –, alături de creații românești, care merită redescoperite.
Un moment aparte este proiectul Breaking Bach, o aventură nouă și captivantă, care reunește un grup de tineri dansatori de street dance cu celebrul coregraf internațional Kim Brandstrup. Această colaborare este o întâlnire spectaculoasă între lumea muzicii lui Johann Sebastian Bach din secolul al XVIII-lea și cultura hip-hop, cu rădăcini în Bronxul anilor ’70.
Totul este susținut pe scena Ateneului Român de Orchestra of the Age of Enlightenment, care aduce un suflu plin de energie unui proiect care sparge barierele, combină tradiția cu expresia contemporană și promite să ofere publicului o experiență unică și memorabilă.
Un alt element de noutate este prezența producțiilor multimedia și a concertelor imersive. Prin colaborarea cu MINA Museum, publicul are acces la experiențe audiovizuale care duc muzica clasică în teritorii noi.
În ce măsură este prezent repertoriul românesc contemporan și ce loc ocupă compozitorii români în programul acestei ediții?
Festivalul „Enescu” din acest an aduce în prim-plan o prezență semnificativă a repertoriului românesc contemporan, marcând o direcție clară de deschidere spre creația actuală autohtonă. Un exemplu grăitor este concertul de deschidere, unde publicul are ocazia să asculte, în primă audiție absolută, o lucrare comisionată special pentru festival, semnată de compozitorul Dan Dediu – Concertul pentru orchestră, o alegere care nu doar onorează creația românească, ci o și validează, în cel mai vizibil cadru al muzicii clasice din România.
Mai mult, festivalul a integrat constant prezența compozitorilor și interpreților români în program, reflectând o viziune echilibrată între valorile consacrate și noile voci ale scenei muzicale: Mihaela Vosganian, Călin Ioachimescu, Constantin Basica, Olguța Lupu, Dan Buciu, Alexandra Dariescu, Andrei Ioniță, Alexandru Costea, Gabriel Bebeșelea, Daniel Ciobanu, Valentin Șerban – pentru a menționa doar câțiva dintre aceștia. Colaborările dintre artiști români și invitați internaționali sprijină această deschidere, facilitând afirmarea repertoriului contemporan, dar și a muzicienilor români pe scene de anvergură.
Un alt aspect important este implicarea majoră a orchestrelor și ansamblurilor românești, precum Filarmonica „George Enescu”, Orchestra Română de Tineret, Orchestrele și Corurile Radio, Opera Națională București sau Filarmonicile din Cluj, Iași, Sibiu, Bacău, Timișoara, Ploiești, Brașov.
Ce buget are festivalul în 2025 și care sunt principalele surse de finanțare?
Bugetul ediției 2025 a Festivalului „Enescu” se ridică la aproximativ 14 milioane de euro, dintre care aproape 95% provin din fonduri publice, de la Guvernul României prin Ministerul Culturii, ceea ce confirmă statutul festivalului drept eveniment cultural strategic național.
Restul de aproximativ 5% din buget este asigurat prin parteneriate și sponsorizări din mediul privat, care adaugă festivalului nu doar resurse financiare, ci și o vizibilitate și o diversitate.
Partenerii principali sunt companii din mediul privat care susțin festivalul nu doar pentru prestigiul asociat, ci și pentru potențialul de a genera impact cultural, economic și social durabil. De altfel, implicarea lor reflectă o tendință tot mai prezentă în Europa: consolidarea parteneriatelor public-private în sprijinul marilor evenimente culturale.
Mai mult decât o contribuție financiară, acești parteneri facilitează accesul la noi tehnologii, sprijină promovarea internațională a festivalului și adaugă o dimensiune contemporană evenimentului – de la mobilitate ecologică și experiențe digitale până la networking și atragerea de public nou. Colaborarea cu mediul privat este un model de bune practici în finanțarea culturii, cu beneficii pentru organizatori, pentru comunitatea artistică și publicul larg.