Ediția a XIII-a a Săptămânii Haferland a adunat în Țara Ovăzului peste 8.000 de turiști și localnici, dar și sute de sași emigrați din România, întorși zilele acestea acasă, care s-au bucurat de „tradiții din vecinătate” în cadrul celor circa 50 de evenimente organizate în cele 10 localități deja consacrate în care are loc evenimentul: Archita, Saschiz, Homorod, Rupea, Criț, Roadeș, Meșendorf, Cloașterf, Bunești și Viscri.
Anul acesta, publicul a așteptat cu nerăbdare câteva repere inedite ale Săptămânii Haferland: traseul plin de adrenalină al lolelor pe ulițele din Agnita, drumeția prin răcoarea pădurii ce s-a încheiat cu un picnic cultural la Cetatea-refugiu Saschiz, eleganța balului tradițional săsesc și ritmurile pline de vibrație ale concertelor de jazz.
Ediția 2025 a avut loc între 31 iulie și 3 august, sub organizarea Fundației M&V Schmidt, în parteneriat cu Peter Maffay Stiftung, beneficiind de Înaltul Patronaj al Președintelui Senatului României, Mircea Abrudean, și al domnului Thorsten Frei, șef al Cancelariei Federale și ministru pentru Afaceri Speciale al Germaniei.
Organizatorii au construit un program menit să răspundă tuturor intereselor: de la recitaluri de orgă și seri de jazz la piese de teatru pentru copii și adulți, de la reprezentații de dans popular la conferințe tematice, tururi ghidate prin sate, ateliere practice de olărit și ţesut și până la proiecții de film în aer liber și concerte clasice de fanfară. Calitatea manifestărilor nu a rămas neobservată la nivel oficial. Prin intermediul domnului Bernd Fabritius, însărcinatul Guvernului Federal German pentru comunitățile de origine germană și minorități naționale, organizatorii au fost recompensați cu o insignă onorifică purtând stema federală a Germaniei.
Chiar dacă nu a participat fizic, premierul Ilie Bolojan a transmis un mesaj de apreciere pentru impactul Săptămânii Haferland: „Săptămâna Haferland, pe lângă dimensiunea sa culturală, este un loc al armoniei, al respectului, al valorii pe care o oferă alteritatea. (…) La Criț se respiră spiritul european care doboară prejudecăți și încurajează conviețuirea tuturor popoarelor europene în jurul acelorași valori: pace, solidaritate, libertate de mișcare, toleranță, creștinism. (…) Putem afirma că evenimentul, la a XIII–a ediție, este un model de succes al proiectelor care țin de turismul rural”.
Cea mai reușită ediție
„Încheiem cu succes încă o ediție a Săptămânii Haferland, probabil cea mai reușită de până acum din punctul de vedere al participării publicului, care a fost prezent în mare număr la toate evenimentele organizate aici”, a declarat Michael Schmidt, președintele Fundației M&V Schmidt, co-organizatoarea evenimentului. „Săptămâna Haferland este deja o reușită indiscutabilă. Afluxul constant de turiști a dus la dezvoltarea infrastructurii turistice din zonă, unde se investește constant în pensiuni turistice, cafenele și ceainării, magazine de produse handmade și produse alimentare tradiționale. Cu Săptămâna Haferland am pus fundația unei povești de succes, la care contribuim și noi, ca organizatori, dar și comunitatea locală și autoritățile”, a mai declarat dl Schmidt.
În filosofia restaurării patrimoniului cultural local se înscriu două noi proiecte care au fost finalizate și prezentate publicului în acest an în Saschiz: cetatea de refugiu, respectiv orga bisericii, care sună acum la fel ca în anul în care a fost construită, 1786.
Vecinătățile din satul săsesc, inspirație pentru organizatori
Tema de anul acesta a Săptămânii Haferland, „tradiții din vecinătate”, este inspirată de felul în care funcționau comunitățile în acest loc. Vecinătățile sașilor se manifestau prin înțelegere și ajutor reciproc: azi construiau şura cuiva, mâine strângeau recolta altui vecin, poimâine organizau nunta altcuiva. Se ajutau între ei cu muncă, cu carne, cu pâine.
„Dacă vorbim despre vecinătăți ca temă majoră a acestei ediții a Săptămânii Haferland, trebuie să vorbim despre vecinătățile extinse, care ne leagă nu doar de cei de alături, ci și de cei care nu mai sunt aici, ca sașii plecați din România. Ne rămâne nouă, așadar, generațiilor unei Europe fără granițe, sarcina de a construi – și de a reface, acolo unde este cazul – punțile dintre aceste comunități, inclusiv prin inițiative ca Săptămâna Haferland, această operațiune de redescoperire a trecutului care cu un ochi privește spre viitor”, a declarat Emil Hurezeanu, fost ministru al Afacerilor Externe, fost ambasador în Germania și Austria și co-inițiator al evenimentului.
Învățământul în limba germană, în atenția Forumului de Cooperare Bilaterală Româno-German
În 2025, Săptămâna Haferland a găzduit și reuniunea anuală a Forumului de Cooperare Bilaterală Româno-German, menită să întrețină dialogul economic și cultural dintre România și Germania. La această întâlnire, alături de Michael Schmidt și Emil Hurezeanu, s-au aflat Mircea Abrudean, președintele Senatului, ambasadoarea Austriei la București, Ulla Krauss-Nussbaumer, ambasadorul Israelului în România, Lior Ben Dor, precum și reprezentanții diplomatici ai României în Germania (Adriana Stănescu), Cipru (Dan Mihalache) și pe lângă Sfântul Scaun (Gabriel Bologan).
La dezbateri au luat parte și Siegfried Mureșan, vicepreședinte al grupului PPE din Parlamentul European, Luca Niculescu, secretar de stat în Ministerul Afacerilor Externe și coordonator al aderării României la OCDE, precum și Bernd Fabritius, însărcinat al guvernului federal de la Berlin pentru comunitățile de origine germană și minoritățile naționale. Discuțiile din această ediție s-au concentrat pe starea învățământului cu predare în limba germană din România, relevând provocările și perspectivele sectorului educațional bilingv.
Participanții au constatat că, deși cererea pentru școlile cu predare în germană crește datorită calității academice recunoscute, România se confruntă cu un deficit persistente de profesori vorbitori nativi de germană. În acest context, Ulla Krauss-Nussbaumer a sugerat accesarea finanțărilor Erasmus pentru mobilitatea academică, iar Bernd Fabritius a adus în discuție programul guvernamental german destinat celor circa 950 de profesori de germană din România, bugetul actual de 1,2 milioane de euro fiind redus față de anii precedenți și necesitând majorare.
Adriana Stănescu a precizat că aproximativ 23.000 de elevi urmează cursuri în limba germană, raportat la o comunitate etnică germană de circa 25.000 de persoane, astfel că 80–90% dintre acești elevi sunt de etnie română, inclusiv în orașe săsești istorice precum Sighișoara, după cum a subliniat primarul Ioan-Iulian Sârbu. Nu în ultimul rând, Werner Braun, președintele Clubului Economic Brașov, a adus în atenție potențialul tinerilor din mediul rural și a prezentat modelul de învățământ dual din Germania, evidențiat de succesul Școlii Profesionale Germane Kronstadt, care înregistrează o rată de angajare post-absolvire de 97%.
***
Cea de-a XIII-a ediție a Săptămânii Haferland este finanțată de Ministerul Culturii, cofinanțată de Consiliul Județean Brașov, în parteneriat cu CEC Bank, Geiger, Aqua Carpatica, Domeniile Sâmburești, Penny, Automobile Bavaria și MHS Truck & Bus.
Partener media: KISS FM
Coorganizatorii evenimentului, Fundația M&V Schmidt și Fundația Tabaluga // Peter Maffay Stiftung, beneficiază de sprijin din partea partenerilor: Forumul Democrat al Germanilor din Transilvania, Asociația Sașilor Transilvăneni din Germania, Biserica Evanghelică C.A. din România, prin Consistoriul districtual al Bisericii Evanghelice C.A. Brașov, Centrul Cultural al Sașilor Transilvăneni din Bavaria, Muzeul Național al Satului „Dimitrie Gusti” din București, Fundația Mihai Eminescu Trust, Fundația ADEPT Transilvania, Asociația Nowero, Primăria Rupea, Asociația Descoperă Archita, Primăria Vânători (jud. Mureș), Primăria Saschiz (jud. Mureș), Asociația Vecinătatea Femeilor din Saschiz și Primăria Bunești (jud. Brașov).