România se pregătește pentru al doilea val de austeritate, pe fondul unui context internațional tensionat, potrivit unei analize Coface.
Într-o lume împovărată de datorii record, măsurile de austeritate revin în prim-plan, fără a provoca însă, în mod sistematic, proteste sociale în economiile emergente. Un nou studiu Coface arată că, în pofida unei datorii globale care a depășit pragul de 102 trilioane de dolari în 2024, reacțiile la politicile de consolidare fiscală variază semnificativ în funcție de contextul local, nivelul de inegalitate și încrederea în instituții.
România, țara cu cel mai mare deficit bugetar din Uniunea Europeană, va implementa începând cu jumătatea lunii august al doilea pachet de măsuri de austeritate, menit să reducă un deficit de peste 9% din PIB. Pachetul fiscal va pune presiune pe climatul economic și social, într-un moment în care alte economii emergente au trecut deja prin episoade similare, cu rezultate mixte.
Austeritatea – o tendință globală
Potrivit Coface, după criza financiară din 2008, datoria publică mondială aproape s-a dublat. Ritmul de creștere este de două ori mai mare în țările în curs de dezvoltare decât în economiile avansate. În fața acestui dezechilibru, măsurile de austeritate – fie sub forma reducerii cheltuielilor, fie prin creșterea taxelor – sunt din nou adoptate la scară globală.
Totuși, analiza arată că austeritatea nu duce automat la instabilitate socială. Dacă în țări precum Ecuador sau Kenya măsurile fiscale au stârnit revolte, în alte regiuni precum Africa Subsahariană sau Orientul Mijlociu, implementarea austerității a coincis cu o reducere a protestelor. Elementele-cheie stau în gradul de inegalitate și percepția asupra guvernanței.
„România ar urma să parcurgă în următorii ani un traseu sinuos pentru care consolidarea fiscală este – putem spune – o ‘Stea a Nordului’”, afirmă Bogdan Nichișoiu, Regional Enhanced Information Manager Coface. Acesta avertizează că succesul măsurilor depinde de o strategie coerentă, de un contract social clar și, mai ales, de stabilitatea politică.
Fără un cadru politic solid, avertizează el, riscurile cresc: de la afectarea ratingului de țară până la costuri de finanțare mai ridicate și scăderea apetitului investițional.
La nivel regional, România se aliniază unei tendințe din Europa emergentă, unde guvernele preferă reducerea cheltuielilor în detrimentul majorărilor de taxe. Spre deosebire de America Latină, unde peste 90% dintre planurile de austeritate includ creșteri fiscale și atrag rapid nemulțumiri, abordarea din Estul Europei a generat mai puține tulburări sociale – cel puțin pe termen scurt.
România a traversat 2023 și 2024 fără evenimente sociale majore, dar contextul politic din 2025 și amploarea noilor măsuri fiscale pot schimba acest echilibru fragil.
Cu datoria globală în creștere accelerată și presiuni tot mai mari pe bugetele naționale, austeritatea revine în centrul strategiilor economice. România nu face excepție, însă succesul pachetului fiscal din august va depinde nu doar de măsurile în sine, ci și de capacitatea autorităților de a construi încredere și de a menține stabilitatea socială.
Fii la curent cu tot ce contează în business-ul din România și abonează-te la canalul nostru de Whatsapp Forbes Romania.