Steve Forbes, în vârstă de 78 de ani, nepotul fondatorului brandului Forbes și actualmente redactor-șef al revistei Forbes SUA, este de multă vreme un apărător al principiilor libertății economice și un simpatizant al Partidului Republican. Ce părere are despre situația actuală din politica globală și economia mondială? Și ce sfaturi îi oferă Ucrainei pentru a deveni o națiune prosperă? Interviu.
Revista Forbes Ucraina împlinește cinci ani. Este o ocazie excelentă pentru a discuta cu nepotul fondatorului brandului Forbes și actualul redactor-șef al revistei Forbes SUA, Steve Forbes.
Pe lângă activitatea sa din peisajul media, Steve Forbes, acum în vârstă de 77 de ani, este economist – fiind autorul și co-autorul a peste 20 de cărți de profil – și politician care a participat la competiția internă a Partidului Republican pentru candidatura la președinția SUA în 1996 și 2000.
Cum vede el rețeta pentru dezvoltarea Ucrainei? Petro Chernyshov, colaborator al revistei Forbes Ucraina, și Tetiana Pavlushenko, redactor, discută cu dl. Steve Forbes despre acest aspect.
Conversația a fost scurtată și editată pentru mai multă claritate.
Interviu cu Steve Forbes, redactor-șef al revistei Forbes, alături de jurnliștii Petro Chernyshov (contributor Forbes) și Tetiana Pavlushenko (redactor Forbes).
În cartea dumneavoastră The Freedom Manifesto: Why Free Markets Are Moral and Government Is Not („Manifest pentru libertate: de ce piețele libere sunt morale, iar guvernele nu“), subliniați importanța libertății economice. Când anume a trecut SUA de la o economie liberă la una mai reglementată?
Renunțarea la comerțul liber este o anomalie. După cel de-al doilea război mondial, țările lumii au depus eforturi pentru reducerea barierelor comerciale. Dezvoltarea comerțului mondial după 1945 a dus la o lume mai bună, spre deosebire de anii 1930, când predominau tendințele protecționiste.
Am convingerea că strategiile privind tarifele vamale sunt temporare, deoarece taxele dăunează afacerilor, iar tarifele vamale afectează lanțurile de aprovizionare. Este o anomalie, nu este noua normalitate. Adam Smith spunea că un acord reciproc avantajos pentru ambele părți nu este un joc cu sumă nulă, iar statele care încurajează comerțul liber înregistrează un nivel mai ridicat de prosperitate.
Această perioadă va trece, iar în lumea reală va deveni cât se poate de clar faptul că reducerea barierelor, a taxelor și a reglementărilor rigide aduce mai multe beneficii. Va trebui să reanalizăm o parte dintre lecțiile învățate.
Globalizarea este în declin sau doar într-un proces de transformare?
Trăim într-o lume globalizată și, deși tiparele se schimbă, principiul piețelor deschise și capacitatea de a crea lanțuri de aprovizionare eficiente rămâne neschimbată.
Vom găsi noi modalități de a ne adapta la schimbările din relațiile internaționale, în special în ceea ce privește relațiile cu piața din China. Piețele mari sunt esențiale pentru prosperitate. În secolul al XIX-lea, SUA avea o zonă vastă de liber schimb între state, însă acum piața aceea a rămas prea mică pentru noi. Cu cât realizăm mai multe schimburi comerciale cu alte țări, cu atât vor exista mai multe oportunități pentru produse, servicii și lanțuri de aprovizionare noi, dar și pentru progrese tehnologice.
Suntem deja martori la începuturile acestui fenomen odată cu dezvoltarea inteligenței artificiale, care promite o creștere semnificativă a productivității. De exemplu, până nu demult, în SUA, aprobarea unui nou medicament costa trei miliarde de dolari și dura 10-15 ani. Însă inteligența artificială ar putea scurta acest proces până la câteva luni.
De ce a renunțat lumea la modelul piețelor deschise și cât de curând vom reveni la dezvoltarea globală?
Perioada aceasta va fi foarte grea. Vom vedea că este de preferat să nu avem taxe decât să le impunem și că haosul nu duce la prosperitate. S-ar putea să dureze câțiva ani, însă în istorie au mai existat momente similare. Anii 1970 au marcat în SUA începutul unei perioade îndelungate de inflație și declin economic, dar, după reformele lui Reagan, țara a revenit la prosperitate.
Din păcate, unele lecții nu au fost învățate la timpul lor. Unul dintre motivele care stau la baza tulburărilor politice actuale este acela că elitele nu și-au respectat angajamentele față de securitatea globală și de stabilitatea monedelor. Banii trebuie să fie o măsură stabilă a valorii, asemenea unui ceas care măsoară întotdeauna cu aceeași precizie 60 de minute.
În același timp, am ajuns la o abordare irațională în privința reglementărilor climatice. Acum realizăm că toate acele cheltuieli uriașe cu turbinele eoliene și panourile solare nu pot înlocui gazele naturale.
Ne puteți da câteva exemple de reglementări absurde din SUA?
Iată exemplul unei livezi de meri din New York: trebuie să respecte o grămadă de norme și reglementări provenite din 17 programe diferite. Una dintre acestea prevede acoperirea merelor culese din pomi cu o prelată pe durata transportului către depozit, pentru a le proteja de excrementele păsărilor. Dar merele acelea au stat atârnate în copac multe luni la rând și oricum sunt spălate în depozit. Asta numesc eu reglementări absurde.
O altă reglementare lipsită de orice logică este schimbarea modului de preparare a pizzei în New York din cauza emisiilor. Ce nu spune nimeni e că ar fi nevoie de 849 de ani pentru ca o pizzerie să producă aceeași cantitate de emisii ca un avion privat pe parcursul unui singur an!
Aceste reglementări au generat o povară economică de până la 2,5 trilioane de dolari pentru economia americană. Elon Musk și echipa lui de „musketari“, cum îmi place mie să o numesc, au contribuit activ la eliminarea unor reglementări absurde. În sectorul de producție, situația este și mai gravă: reglementările aduc, în medie, cheltuieli de 25.000 de dolari la fiecare angajat pentru companii, în timp ce impozitele nu depășesc 5.000 de dolari. Nici nu-i de mirare că producătorii au probleme.
Sunt din ce în ce mai multe reguli pretutindeni. Recent, președintele Donald Trump a eliminat o parte dintre restricțiile privind debitul de apă al dușurilor din SUA.
Dușurile, mașinile de spălat rufe și vase sunt reglementate în SUA din motive absurde…
Democratizarea și eliminarea reglementărilor exagerate ar trebui să reprezinte baza viitoarei creșteri economice în SUA. Trebuie să încetăm să mai cheltuim bani pe surse alternative de energie care nu doar că sunt mai scumpe, dar sunt și mai dăunătoare pentru mediul înconjurător decât gazele naturale sau energia nucleară. De exemplu, turbinele eoliene produc o cantitate mai mare de deșeuri din plastic decât paiele din plastic pe care ecologiștii și-au propus să le elimine.
Europa are un regim de reglementări foarte stricte, justificate adesea prin nevoia de protecție a consumatorului. Cum găsim un echilibru?
Din păcate, în UE, birocrația impune adesea să nu se ia nicio măsură până când ea nu se dovedește 100% sigură. Asta înăbușă inovația. Dacă UE ar fi trebuit să aprobe utilizarea automobilelor cu 120 de ani în urmă, n-ar fi făcut-o din cauza preocupărilor legate de accidente și costurile combustibilului. În SUA însă inovația este permisă, iar legislația este modificată în funcție de circumstanțe. De pildă, crearea tehnologiei de copiere Xerox a dus la modificări ale legislației privind drepturile de autor în anii 1960.
Diferența dintre omul modern și omul din Epoca de Piatră constă în nivelul de cunoaștere. Generarea de cunoaștere nouă, fie în laborator, fie pe piață, conduce la un nivel de trai mai ridicat.
Să luăm, de exemplu, povestea lui Margaret Rudkin. Fiul ei avea o alergie severă la pâinea albă. Prin urmare, Margaret a început să facă experimente în propria bucătărie și așa a inventat pâinea din grâu integral. În 1937, ea a înființat compania Pepperidge Farm Bakery, care a lansat pe piață biscuiții dulci și sărați Goldfish. A dezvoltat această afacere de succes, după care a vândut-o companiei Campbell’s.
Succesul lui Margaret Rudkin nu a fost rezultatul unei strategii economice, ci al unui experiment. Acesta este spiritul antreprenorial care stimulează inovația. Sau putem să ne gândim, de pildă, la Amadeo Pietro Giannini, cel care a revoluționat sistemul bancar, ori la Norman Borlaug, laureat al Premiului Nobel pentru Pace în 1970, cel care a inițiat Revoluția Verde.
În SUA, toată lumea are posibilitatea să testeze idei noi, iar atunci când acestea au succes, toată lumea are de câștigat.
Urmărim cu interes reformele președintelui Javier Milei în Argentina. Credeți că este necesar un tratament de șoc pentru stabilizarea economiei?
Președintele Milei nu merge prea departe cu reformele – acestea sunt radicale, dar necesare. Cu toate acestea, el nu a înlocuit moneda locală, peso, cu dolarul și nici nu a închis banca centrală – sursa risipei – așa cum a promis în timpul campaniei. Acesta ar fi fost un pas esențial pentru a stopa creșterea inflației în țară. De exemplu, țări precum Ecuador și El Salvador au trecut deja la dolar, strategie care a dat rezultate.
Și Milei trebuie să facă același lucru și să implementeze și alte reforme pentru a restabili prosperitatea Argentinei – cândva, una dintre cele mai bogate țări din lume.
Credeți că vreuna dintre deciziile lui Milei s-ar putea dovedi utilă în cazul Ucrainei?
Pentru a crea o economie stabilă, este necesară o diminuare a aparatului birocratic de stat și o simplificare a legislației. Trebuie să se acorde o atenție deosebită modului în care se înființează o afacere în țară, gradului de dificultate al acestui proces, comunicării eficiente cu antreprenorii și eliminării obstacolelor birocratice.
Trump și problema ucraineană
Sunteți de multă vreme un susținător al Partidului Republican. Considerați că actuala politică economică a lui Trump este una eficientă?
Am susținut întotdeauna politicile bune ale lui Trump și le-am criticat pe cele cu care nu am fost de acord. Trump a preluat rapid controlul asupra granițelor după ce 10 milioane de imigranți au intrat ilegal în SUA – un lucru pe care Joe Biden nu l-a făcut în cei patru ani. Faptul că l-a numit pe Musk pentru a se ocupa de simplificarea birocrației și de reducerea risipei din bani publici s-a dovedit un succes – s-au identificat deja cheltuieli nejustificate în valoare de 150 de miliarde de dolari.
În prezent, lucrăm la un nou proiect de lege privind reducerile de taxe, dat fiind că multe dintre reducerile introduse de Trump prin reforma fiscală din 2017 expiră anul acesta.
Taxele vamale reprezintă o formă de impozitare. Sper că incertitudinea din jurul lor va lua sfârșit în curând și că ne vom putea concentra din nou asupra unor reguli clare.
De asemenea, mai cred că Trump ar trebui să furnizeze mai multe arme pentru Ucraina și să acționeze cu fermitate pentru a împiedica Iranul să devină o putere nucleară.
Care sunt cele mai mari greșeli economice pe care le observați în politica SUA privind relația cu China?
În prezent, ne aflăm în plin război comercial cu China. Sper că, în timp, taxele vamale vor începe să fie aplicate într-o manieră mai selectivă, nu la modul general. China ne fură proprietatea intelectuală și lansează atacuri cibernetice asupra infrastructurii SUA. Mi-aș dori ca Pentagonul să aibă niște contramăsuri pentru astfel de situații. China ar trebui să știe că va plăti un preț pentru acțiunile sale rău intenționate.
Beijingul vrea să controleze apele internaționale, începând cu Marea Chinei de Sud și de Est, și, în plus, intervine activ în situația din Ucraina și Orientul Mijlociu. Trebuie să rezolvăm aceste probleme una câte una, reconstruind armata americană, în special prin valorificarea șantierelor navale din Coreea de Sud și Japonia.
Care ar putea fi reacția Ucrainei în contextul războaielor comerciale?
Ucraina trebuie să reducă barierele comerciale. Așa cum o dovedește exemplul Elveției, prosperitatea nu presupune neapărat apartenența la blocuri precum UE. După război, Ucraina ar putea deveni o poartă de acces pentru companii, după modelul unor state precum Elveția sau Singapore. Să ne uităm, de pildă, la Slovacia, care a devenit un important producător de automobile pe piața europeană.
Care este sfatul dumneavoastră pentru antreprenorii ucraineni în ceea ce privește obținerea succesului la nivel global?
Viitorul Ucrainei depinde de o soluționare pașnică a conflictului cu Rusia. După aceea, Ucraina ar trebui să urmeze exemplul unor țări precum Hong Kong, Singapore și Elveția, creând o economie deschisă. Este important să se faciliteze deschiderea unei afaceri, ca în Noua Zeelandă, cu taxe mici și contribuții sociale reduse.
Apoi, Ucraina ar trebui să-și lege moneda locală de o monedă stabilă – fie euro, fie dolarul – așa cum au făcut statele baltice. Este esențial să existe impozite scăzute, o monedă stabilă și un guvern care să nu cheltuiască în exces. Lecțiile oferite de state precum Polonia sau Singapore arată că Ucraina poate deveni un centru financiar și high tech.
În 2023, spuneați că, dacă lumea pierde Ucraina, acest lucru ar putea duce la o catastrofă globală. Mai sunteți de aceeași părere și astăzi?
Ucraina este extrem de importantă pentru securitatea globală – așa cum era Cehoslovacia în 1938. Nu trebuie să repetăm greșeala făcută de Marea Britanie și Franța în privința Cehoslovaciei, greșeală care a dus la izbucnirea celui de-al doilea război mondial. Tocmai de aceea trebuie să facem mult mai mult pentru a sprijini Ucraina în lupta sa împotriva invadatorilor. Propun un nou slogan: Să facem Ucraina măreață din nou!
În prezent, în Ucraina se discută despre deschiderea față de migrația forței de muncă. Este vorba despre a le permite cetățenilor țărilor cu un PIB mai mare pe cap de locuitor să obțină automat dreptul de a locui și de a lucra în Ucraina. Este aceasta o soluție viabilă?
Acest lucru trebuie făcut în mod individual, dar este important ca Ucraina să devină un loc în care persoanele ambițioase să își dorească să meargă, datorită oportunităților care li se oferă. Trebuie să evităm greșelile Europei precum cea din 2015, atunci când Angela Merkel a permis migrația liberă fără să controleze ce persoane intră în țară și care sunt competențele lor.
Avem nevoie de politici inteligente, pentru a atrage mână de lucru calificată. De asemenea, trebuie să li se acorde atenție ucrainenilor plecați din țară – aceștia ar putea deveni o resursă importantă dacă văd că țara lor se dezvoltă și își doresc să se întoarcă. Acest lucru poate stimula migrația internă și investițiile în Ucraina.
Două sfaturi pe care i le-ați da președintelui Trump?
Să începem cu economia și taxele vamale: când vine vorba despre reduceri fiscale majore, este important să le menținem eficiența.
În ceea ce privește Ucraina și Iranul: când vine vorba despre Ucraina, Putin reacționează doar la forță. SUA dispune de mii de avioane de asalt A-10 Warthog, iar Ucraina ar avea nevoie de câteva sute. Pentru a-l face pe Putin să înțeleagă că va începe să piardă, nu să câștige. Doar forța pe câmpul de luptă este cea care contează; cuvintele nu sunt de ajuns în acest caz. Putin e în stare să spună orice pentru a te duce cu vorba, așa cum, de altfel, și încearcă să facă cu emisarul lui Trump, Steve Witkoff.
Trebuie să acționăm ferm atât în privința Iranului, cât și în privința lui Putin, deoarece niște acorduri concrete nu se pot încheia decât cu forța. Cuvintele nu au prea mare relevanță – am văzut acest lucru de nenumărate ori până acum.
Noul ecosistem media
Care este rolul revistei Forbes în era TikTok, YouTube și a bloggerilor? Care este valoarea adăugată pe care ar trebui să o aducem noi, jurnaliștii, cititorilor și spectatorilor noștri?
Lucrul cel mai important este să le oferim informații de încredere. Oamenii caută surse credibile. Când am trecut de la tipar la online, am realizat că oamenii își doresc branduri serioase, în care pot avea încredere. Internetul transformă adesea totul într-o marfă. Prin urmare, dacă nu oferi ceva unic și util, oamenii vor căuta în altă parte.
Experimentăm diverse moduri de distribuire a informației. De pildă, organizăm evenimente tradiționale precum conferințele „30 sub 30“, „50 peste 50“, dar și numeroase evenimente offline. Este o metodă demodată dar eficientă de relaționare. În definitiv, oamenii sunt ființe sociale.
Care este misiunea actuală Forbes la nivel global? Pentru cine și despre cine este această publicație în zilele noastre?
Misiunea noastră este aceea de a le oferi antreprenorilor și persoanelor care doresc să își îmbunătățească viața informațiile și analizele de care au nevoie pentru a se dezvolta. Aceasta presupune să strângem și să prezentăm informațiile corect și să găsim oameni de succes care pot servi drept exemple.
Noi suntem asemenea criticilor de teatru: aplaudăm atunci când un lucru este făcut așa cum se cuvine, dar nu ezităm să criticăm atunci când este necesar. Obiectivul nostru este să venim în sprijinul celor care se străduiesc să aibă succes. Este și motivul pentru care brandul Forbes este cunoscut la nivel global: noi îi inspirăm pe oameni să își atingă potențialul maxim.
Când îți amintești care este scopul tău, ești mai puțin îngrijorat atunci când mijloacele necesare pentru a-l atinge se schimbă. Prin urmare, este important să ne amintim de ce suntem aici: pentru a face ca lumea să devină mai bună oferindu-le oamenilor care își doresc succesul oportunitățile necesare pentru a-l atinge.
Trei sfaturi utile pentru viața de zi cu zi de la Steve Forbes: cum ne păstrăm mintea limpede în lumea nebună în care trăim astăzi?
În perioadele de schimbări majore, lumea pare mereu lipsită de sens – fie că vorbim despre apariția căilor ferate, despre invenția computerelor personale sau despre zorii inteligenței artificiale. Cu toate acestea, haosul se instalează abia atunci când liderii uită principiile de bază. Unele principii rămân neschimbate, însă noi adesea le ignorăm – așa cum s-a întâmplat în anii 1930, 1970 și cum se întâmplă în zilele noastre.
Cheia este să ne întoarcem la aceste principii de bază și să mergem înainte, amintindu-ne că nu putem controla întotdeauna evenimentele; uneori, evenimentele ne controlează pe noi.
Pentru tineri, este deosebit de important să înțeleagă că nu venim pe lume gata formați. Un exemplu elocvent în acest sens este Steve Jobs. Dacă ai lua calitățile sale din tinerețe, separate de nume, și i le-ai prezenta unui angajator, acesta ar spune nu fără să stea pe gânduri. Jobs insulta oamenii, le fura ideile și era un manager slab, motiv pentru care a fost chiar concediat de la Apple la un moment dat.
Însă, în timp, a învățat să fie un lider eficient, care să motiveze oamenii. Când s-a întors la Apple, care era pe punctul de a falimenta, a creat o companie puternică.
În viață, drumul nu este întotdeauna simplu și lipsit de obstacole. Dar este important să mergem mai departe. Este ca mersul pe bicicletă: dacă nu pedalezi, cazi.
Fii la curent cu tot ce contează în business-ul din România și abonează-te la canalul nostru de Whatsapp Forbes Romania.